Comisia Europeană a propus in data de 29 iulie 2013, finalizarea cadrului juridic privind protecția prin brevet la nivelul UE, prin actualizarea reglementărilor UE privind competența judiciară și recunoașterea hotărârilor judecătorești (regulamentul cunoscut sub denumirea `Bruxelles I`). Modificările vor crea condițiile necesare pentru intrarea în funcțiune, odată ce va fi ratificată, a unei instanțe specializate în brevete europene – Curtea Unică în materie de Brevete, ajutând întreprinderile și inventatorii să își protejeze brevetele. Curtea va avea o jurisdicție specializată în litigii referitoare la brevete și va permite evitarea cazurilor de litigii multiple aduse în fața unui număr de până la 28 de instanțe naționale diferite. Acest lucru va determina reducerea costurilor și luarea de decizii rapide cu privire la validitatea sau la încălcarea drepturilor conferite de brevete, stimulând inovarea în Europa. Inițiativa face parte dintr-un pachet de măsuri recent convenite, care urmăresc să asigure protecția unitară prin brevet în cadrul pieței unice (IP/11/470).
`Prin modificarea reglementărilor privind recunoașterea hotărârilor judecătorești, se creează condițiile necesare pentru ca noua Curte Unică în materie de Brevete să-și înceapă activitatea. În cazul unui litigiu, societățile nu vor mai trebui să introducă acțiuni în fața instanțelor din diferite țări`, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisar al UE pentru justiție. `Datorită eliminării obstacolelor birocratice, a costurilor suplimentare și a incertitudinii juridice determinate de existența a 28 de sisteme juridice diferite și adesea contradictorii, piața unică va deveni mai atractivă. Acesta este un foarte bun exemplu privind modul în care politicile de justiție pot stimula creșterea economică.`
Comisarul pentru piața internă și servicii, Michel Barnier, a adăugat: `Este esențial pentru competitivitatea Europei ca inovatorii să beneficieze cât mai rapid de avantajele multiple oferite de îndelung așteptatul brevet unitar european. Acordul politic din decembrie 2012 a reprezentat un progres major, dar brevetul unitar va deveni realitate după instituirea Curții Unice în materie de Brevete. Este necesar să realizăm acest obiectiv cât mai curând cu putință, iar propunerea de astăzi reprezintă încă un pas important în această direcție.`
Cifrele vorbesc de la sine. În 2011, s-au acordat 224 000 de brevete în Statele Unite și 172 000 în China, în timp ce în Europa s-au acordat doar 62 000 de brevete europene. Unul dintre motivele acestei diferențe este costul prohibitiv și complexitatea procesului de obținere a protecției prin brevet la nivelul întregii piețe unice a UE. În prezent, oricine dorește să obțină protecție, la nivel european, pentru o invenție trebuie să obțină brevete europene în toate cele 28 de state membre. Titularul brevetului poate fi implicat în litigii multiple în diferite țări pentru același caz. Dar acest lucru se va schimba în viitorul apropiat, datorită acordului referitor la pachetul privind brevetul unitar.
Curtea Unică în materie de Brevete – instituită în baza unui acord semnat la 19 februarie 2013 (PRES/13/61) – va simplifica procedurile și va duce la decizii mai rapide, având în vedere că va exista un singur caz în fața unei curți specializate, în locul unor litigii paralele în fața instanțelor naționale. Curtea va avea competența să pronunțe în numele tuturor statelor contractante hotărâri privind validitatea și încălcarea drepturilor conferite de brevetele europene și de brevetele unice, evitând astfel procedurile paralele și soluționările divergente. 25 de state membre participă la acest cadru privind brevetul unic, care este deschis tuturor statelor membre.
Acordul se bazează pe Regulamentul Bruxelles I (Regulamentul nr. 1215/2012) pentru a determina jurisdicția internațională a Curții Unice în materie de Brevete.
Prin urmare, Comisia propune modificarea Regulamentului Bruxelles I, în vederea clarificării modului de funcționare a normelor privind competența în contextul Curții Unice în materie de Brevete, precum și a modului în care normele din regulament trebuie să fie aplicate în relațiile dintre statele membre, părțile la Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete și statele membre care nu sunt părți la acest acord.
Următorii pași
Înainte de a deveni act normativ, propunerea trebuie să fie aprobată de statele membre și de Parlamentul European.
De asemenea, Comisia încurajează statele membre să ratifice cât mai rapid Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete și să finalizeze în mod corespunzător lucrările pregătitoare necesare pentru ca aceasta să devină operațională, astfel încât primele brevete unitare să poată fi acordate în cel mai scurt timp cu putință.
Context
În prezent, legislația UE prevede că litigiile legate de validitatea brevetelor sau de o presupusă încălcare a drepturilor conferite de acestea trebuie să fie aduse în fața instanțelor statului membru în care a fost înregistrat brevetul. Alternativ, acestea pot fi introduse fie în fața instanțelor statului membru unde își are domiciliul persoana chemată în judecată, fie în fața instanțelor statului membru unde s-a produs sau s-ar putea produce încălcarea. În multe acțiuni privind încălcarea drepturilor conferite de un brevet, persoana chemată în judecată susține că brevetul nu este valabil. O astfel de situație este de competența exclusivă a statului căruia i se atribuie brevetul. În practică, acest lucru înseamnă că titularul brevetului ar trebui să participe la litigii paralele, ceea ce implică costuri importante, complexitatea cazului și posibile soluționări divergente în hotărârile judecătorești.
Încă din anii 1970 au existat eforturi în vederea creării unui brevet unic, ale cărui efecte juridice să se extindă asupra tuturor țărilor europene, însă acestea nu au avut succes.
În aprilie 2011, Comisia a prezentat noi propuneri pentru a crea un brevet european cu efect unitar (sau `brevet unitar`) în cadrul cooperării consolidate [(IP/11/470) și (MEMO/11/240)].
În decembrie 2012, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord îndelung așteptat asupra pachetului privind brevetul unitar european, care a deschis calea pentru semnarea Acordului internațional privind Curtea Unică în materie de Brevete.
Pachetul privind brevetul unitar va permite obținerea protecției prin brevet pentru cele 25 de state membre participante, pe baza unei cereri unice și fără alte formalități administrative, cum ar fi validarea și cerințele legate de traducere, în statele membre. Acest lucru va oferi inventatorilor și întreprinderilor acces la piețele tuturor statelor membre care participă la cooperarea consolidată și la Acordul privind Curtea Unică în materie de Brevete, la un cost foarte redus și cu mult mai puține obstacole administrative de depășit.
Acordul internațional privind Curtea Unică în materie de Brevete a fost semnat la 19 februarie 2013. Curtea Unică în materie de Brevete va avea competența de a soluționa litigii legate atât de viitoarele brevete unitare, cât și de actualele brevete europene `clasice`. În prezent acordul trebuie să fie ratificat de statele membre în cauză. Curtea Unică în materie de Brevete va fi o curte unică specializată în brevete, cu divizii locale și regionale în întreaga UE. În locul unor litigii paralele în fața instanțelor naționale, părțile vor putea obține decizii rapide și de înaltă calitate pentru toate statele în care brevetul este valabil.
Sursa: Comisia Europeana – Comunicat de presa
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din Romania – InfoCons – o9atitudine ! – InfoCons, unica organizaţie din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociaţie de consumatori neguvernamentală, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct şi indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federaţiei Asociaţiilor de Consumatori.
