Centrul de Studii de Drept European din cadrul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române
prof. univ. Daniel Mihail Șandru
Centrul de Studii de Drept European din cadrul Institutului de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române – cu ocazia aniversării a 20 de ani de protecţia consumatorilor în România – InfoCons și a Zilei Mondiale a Proprietății Intelectuale reamintește că activitățile sale de cercetare au vizat ambele domenii, atât protecția consumatorilor cât și proprietatea intelectuală. Evidențiem aici colaborarea benefică cu InfoCons, în proiecte europene sau în evenimente de popularizare a rezultatelor științifice, care au avut impact public.
Cu această ocazie, subliniem rolul asociațiilor de protecția consumatorilor în domeniul protecției datelor, așa cum reiese dintr-o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe care o vom explica în continuare în contextul dreptului român. Această hotărâre a fost discutată în cadrul unui focus grup organizat de Centrul de Studii de Drept European dedicat acestui subiect: ”C-319/20, Meta Platforms Ireland, hotărârea din 28 aprilie 2022: asociațiile de protecția consumatorilor sunt și asociații de protecția datelor?”
Printr-o trimitere preliminară, formulată de o instanță din Germania, ca urmare a ”unui litigiu între Meta Platforms Ireland Limited, fostă Facebook Ireland Limited, al cărei sediu social se află în Irlanda, pe de o parte, și Bundesverband der Verbraucherzentralen und Verbraucherverbände – Verbraucherzentrale Bundesverband e.V. (Uniunea Federală a Organizațiilor și a Asociațiilor de Consumatori, Germania), pe de altă parte, în legătură cu încălcarea de către Meta Platforms Ireland a legislației germane privind protecția datelor cu caracter personal, care constituie în același timp o încălcare a unei legi privind protecția consumatorilor și o încălcare a interdicției utilizării unor condiții generale nule.” (pct. 1 din hotărâre)
Trebuie subliniată specializarea asociațiilor, de protecția consumatorilor, respectiv de protecția datelor, dar pe de altă parte similitudini în abordarea legislativă europeană cu privire la protecția consumatorilor, respectiv a persoanelor vizate ale căror date sunt prelucrate. Aceste elemente comune între cele două domenii se referă la regimul sancționator sau obligativitatea probării respectării normelor legale de către profesionist sau operatorul de date. Trebuie subliniat că în multe situații consumatorii sunt și persoane vizate, ale căror date sunt prelucrate în scopul încheierii contractelor, a unui interes legitim pentru profesionist sau în scop de marketing, când există un consimțământ valabil al persoanei fizice.
Curtea de Justiție a interpretat art. 80 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) ”în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care permite unei asociații pentru apărarea intereselor consumatorilor să acționeze în justiție, în lipsa unei mandat care i‑a fost conferit în acest sens și independent de încălcarea unor drepturi concrete ale persoanelor vizate, împotriva autorului prezumat al unei atingeri aduse protecției datelor cu caracter personal, invocând încălcarea interdicției practicilor comerciale neloiale, a unei legi privind protecția consumatorilor sau a interdicției utilizării unor condiții generale nule, în măsura în care prelucrarea datelor în cauză poate afecta drepturile conferite unor persoane fizice identificate sau identificabile de acest regulament.”
Curtea de Justiție consideră că este de competența autorităților naționale să reglementeze posibilitatea ca o asociație de protecția consumatorilor să ia măsuri pentru apărarea intereselor consumatorilor în materia protecției datelor. Trebuie menționat că sunt situații în care cele două domenii se îmbină, cauza primă a nerespectării reglementărilor privind consumatorii fiind nerespectarea protecției datelor.
În al doilea rând, cu această ocazie putem sublinia necesitatea unor analize ale cadrului juridic al consumatorilor, la nivel european și național, din perspectiva respectării principiilor protecției datelor și a drepturilor consumatorilor. Datele cu caracter personal ale consumatorilor sunt prelucrate la limita respectării principiilor, mai ales din perspectiva minimizării, proporționalității și chiar a legalității. Drepturile persoanelor vizate trebuie să fie respectate de operatori nu ca urmarea unor sancțiuni ci prin practici implementate by default, încă de la începutul procesului de prelucrare. Utilizarea noilor tehnologii, a profilării, a deciziilor automatizate, a inteligenței artificiale în relația cu consumatrorii trebuie să respecte anumite principii, în special transparenața.
În final, InfoCons trebuie felicitat pentru vitalitatea proiectelor, acțiunea constantă în favoarea consumatorilor și privirea deschisă spre viitor.
