Cardurile de credit sunt adesea foarte utile, fiind o modalitate convenabilă şi sigură de a cumpăra bunuri şi servicii, mai ales dacă, în acel moment, nu ai suficienţi bani.
La început, erau emise numai de bănci şi de alte instituţii financiare, dar acum supermarket-urile, liniile aeriene şi chiar organizaţiile de caritate pot avea propriile lor carduri de credit cu marca înregistrată.
Există două tipuri de carduri de credit:
- În primul caz, valoarea creditului trebuie achitată integral în fiecare lună şi nu se percepe dobândă la banii împrumutaţi.
- În al doilea caz, valoarea creditului nu trebuie să fie neapărat rambursată lunar; creditul se poate prelungi de la o lună la alta, iar deţinătorul cardului plăteşte o dobândă.
Pentru sumele împrumutate, se calculează o dobândă, plus o taxă de penalizare, în cazul întârzierilor la plată.
Dobânda variază de la card la card, iar majoritatea emitenţilor de cărţi de credit acordă o perioadă cu dobândă zero, numai pentru cumpărături. Însă, dacă îţi foloseşti cardul pentru a obţine bani lichizi, se vor aplica taxe suplimentare şi/sau dobânzi.
Cardul emis de o instituţie de credit este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să folosească disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului şi/sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării uneia sau mai multora dintre următoarele operaţiuni:
- retragerea sau depunerea de numerar de la terminale precum distribuitoarele de numerar şi/sau ATM, de la ghişeele emitentului/instituţiei acceptante sau de la sediul unei instituţii, obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică, respectiv încărcarea şi descărcarea unităţilor valorice în cazul monedei electronice;
- plata bunurilor achiziţionate şi/sau serviciilor prestate de comercianţii acceptanţi şi/sau emitenţi (de exemplu, plata serviciilor prestate de companii în domeniul telefoniei mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune şi internet sau de către alţi furnizori de utilităţi), precum şi plata obligaţiilor către autorităţile administraţiei publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalităţi etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS, ATM sau prin alte medii electronice;
- transferurile de fonduri.
Operaţiunile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică, desfăşurate pe teritoriul României, sunt guvernate de legea română.
Instrumentul de plată electronică este proprietatea emitentului, care va înscrie în contract clauze cu privire la riscul tranzacţiilor efectuate prin utilizarea instrumentului de plată electronică.
Niciun instrument de plată electronică nu va fi pus la dispoziţie unei persoane fizice sau juridice decât în urma unui acord expres al acesteia sau a unei solicitări scrise, înaintată de această persoană.
