De la „cumpăr și arunc” la „cumpăr, folosesc și refolosesc” – InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu – Adriana Calcan
Cum putem transforma consumul de zi cu zi într-o alegere responsabilă
În fiecare zi cumpărăm obiecte despre care, de cele mai multe ori, ne gândim doar cât de utile ne sunt în momentul respectiv. O sticlă de apă, o haină, un telefon, o piesă de mobilier, un aparat electrocasnic, o cutie, o geantă sau chiar un borcan ajung în casele noastre, sunt folosite o perioadă și, atunci când nu ne mai sunt necesare, tindem să le considerăm deșeuri.
Dar dacă schimbăm întrebarea? În loc de „Unde îl arunc?”, să ne întrebăm: „Mai poate fi folosit?” Această simplă schimbare de perspectivă se află în centrul consumului responsabil și al economiei circulare.
Obiectul nu devine deșeu atunci când nu ne mai este nouă util
Un produs poate avea mai multe vieți. O haină care nu ne mai place poate fi donată sau vândută. Un borcan poate deveni recipient pentru alimente sau obiecte mici. O piesă de mobilier poate fi reparată, vopsită sau transformată. Un telefon poate fi reparat, recondiționat și folosit de o altă persoană.
Reutilizarea poate fi, de multe ori, mai simplă decât credem.
În loc să cumpărăm mereu obiecte noi, putem repara, reutiliza, dona, schimba, vinde, împrumuta, recondiționa sau transforma ceea ce avem deja.
Acesta este unul dintre principiile economiei circulare: produsul trebuie să rămână în uz cât mai mult timp, iar materialele din care este realizat să nu fie pierdute prematur.
Agenția Europeană de Mediu consideră prelungirea duratei de viață a produselor prin durabilitate, reparare, reutilizare și recondiționare una dintre direcțiile esențiale pentru reducerea consumului de resurse.
Ce putem face noi, concret?
Consum responsabil nu înseamnă să renunțăm la cumpărături. Înseamnă să cumpărăm mai conștient.
Înainte de a achiziționa un produs, putem pune câteva întrebări simple:
Am cu adevărat nevoie de el? Cât timp îl voi folosi? Poate fi reparat dacă se strică? Există o variantă second-hand sau recondiționată? Poate fi reutilizat după ce nu îmi mai este mie necesar? Din ce materiale este făcut și ce se va întâmpla cu el la sfârșitul vieții?
Aceste întrebări transformă cumpărătorul dintr-un simplu consumator într-un participant la economia circulară. Uneori, cea mai ecologică achiziție este chiar aceea pe care alegem să nu o facem.
Companiile încep să schimbe modelul
Responsabilitatea nu aparține însă doar consumatorului. Companiile au un rol uriaș, pentru că ele decid cum sunt proiectate produsele, ce materiale sunt folosite, cât de ușor pot fi reparate și ce se întâmplă cu ele după ce ajung la finalul primei perioade de utilizare.
Tot mai multe modele de afaceri încearcă să treacă de la logica „vinzi cât mai multe produse” la logica „folosești produsul cât mai mult timp”.
Apar astfel servicii de reparații, produse recondiționate, sisteme de returnare, programe de preluare a produselor vechi, magazine second-hand, servicii de închiriere și modele bazate pe partajare.
Agenția Europeană de Mediu arată că modelele circulare pot schimba inclusiv relația dintre companie și client: de la simpla vânzare a unui produs către servicii de închiriere, reparare, reutilizare sau partajare.Este o schimbare importantă. Într-o economie circulară, succesul unei companii nu ar trebui măsurat doar prin numărul produselor vândute, ci și prin durata lor de viață, posibilitatea de reparare și cantitatea de resurse economisite.
Telefonul vechi nu este neapărat un telefon inutil
Un exemplu foarte bun este electronica. Telefoanele, laptopurile și alte dispozitive conțin materiale și componente valoroase. Atunci când le înlocuim foarte repede, nu pierdem doar obiectul în sine, ci și resursele, energia și munca investite în producerea lui. Un telefon poate fi reparat, actualizat, dat unei alte persoane sau predat într-un sistem de colectare corespunzător. Un computer vechi poate deveni util pentru altcineva după o recondiționare. Această idee devine tot mai importantă și în politicile europene.
Din 31 iulie 2026, noile reguli europene privind dreptul la reparare se aplică în statele membre și urmăresc să facă repararea produselor mai accesibilă și mai atractivă. Pentru anumite produse reparabile, consumatorii pot solicita repararea, iar atunci când aleg repararea în perioada de garanție există și o prelungire de cel puțin 12 luni a garanției.
Mesajul este clar: un produs stricat nu trebuie să fie automat un produs de aruncat.
Hainele pot avea mai multe vieți
Moda este un alt domeniu în care reutilizarea poate produce schimbări importante.
O haină poate fi purtată de mai multe persoane, reparată, modificată, transformată sau folosită ca material pentru un alt obiect. Magazinele second-hand și platformele de revânzare contribuie la extinderea duratei de utilizare a produselor.
În loc să considerăm o haină „veche” doar pentru că nu mai este nouă, putem începe să o considerăm o resursă care încă are valoare.Această schimbare este esențială deoarece problema nu este doar ce facem cu deșeul la sfârșit, ci și cât de multe resurse folosim pentru a produce permanent obiecte noi.
Reutilizarea poate însemna și economie pentru familie
Există și un argument foarte simplu pentru consumul responsabil: economisim bani. Repararea unui obiect poate fi mai ieftină decât cumpărarea unuia nou. Cumpărarea unui produs second-hand poate reduce costurile. Vânzarea lucrurilor pe care nu le mai folosim poate recupera o parte din banii investiți. Împrumutul sau închirierea unui obiect folosit rar poate elimina complet necesitatea unei achiziții. Consumul responsabil nu trebuie prezentat doar ca o obligație morală. El poate fi și o alegere practică.
Impactul este mai mare decât pare
Poate apărea întrebarea: „Ce diferență face dacă eu folosesc o haină încă doi ani sau repar un aparat în loc să cumpăr altul?”
Răspunsul este: o singură decizie pare mică, dar milioane de decizii produc un efect foarte mare. Prelungirea vieții unui produs reduce nevoia de a cumpăra imediat un produs nou și, implicit, reduce cererea pentru materiile prime, energie și procesele industriale necesare fabricării lui.
La nivel european, Agenția Europeană de Mediu arată că strategiile de reutilizare și reparare pot reduce consumul de resurse și impactul climatic asociat producției de materiale noi. Ele pot genera, în același timp, activități economice și locuri de muncă în domenii precum repararea, recondiționarea, reutilizarea și recuperarea materialelor.
Cu alte cuvinte, ceea ce este bun pentru mediu poate deveni și o oportunitate economică.
Nu este suficient să reciclăm
Reciclarea este importantă, dar nu ar trebui să fie prima noastră soluție pentru orice produs.
Dacă un obiect poate fi folosit din nou, reutilizarea lui este adesea mai valoroasă decât transformarea imediată în materie primă. Dacă poate fi reparat, repararea îi poate prelungi viața. Dacă nu mai este potrivit pentru noi, poate fi util altcuiva.
Putem privi lucrurile într-o ordine simplă:
mai întâi reducem consumul inutil; apoi reutilizăm; reparăm și recondiționăm; abia la final reciclăm ceea ce nu mai poate fi folosit.
Această logică se regăsește și în Strategia Națională privind Economia Circulară a României, care promovează principii precum „Regândește”, „Redu”, „Reutilizează”, „Repară” și „Recondiționează”.
Consumatorul și compania trebuie să lucreze împreună
Nu putem cere oamenilor să repare produse dacă piesele de schimb nu există. Nu putem vorbi despre reutilizare dacă produsele sunt proiectate să fie înlocuite rapid. Nu putem cere reciclare dacă infrastructura de colectare este dificil de utilizat.
De aceea, consumul responsabil are nevoie de politici publice, companii responsabile și consumatori informați.
Uniunea Europeană încearcă deja să creeze acest cadru. Regulile privind proiectarea ecologică iau în calcul criterii precum durabilitatea, reutilizarea, reparabilitatea, posibilitatea de modernizare, reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor.
Este o schimbare de filozofie: produsul nu mai este privit doar din momentul în care intră în magazin până în momentul în care îl cumpărăm, ci pe întregul său ciclu de viață.
Viitorul nu înseamnă să avem mai multe lucruri, ci să le folosim mai inteligent
Poate că una dintre cele mai importante lecții ale consumului responsabil este aceea că valoarea unui obiect nu se termină atunci când nu mai este nou.
O geantă poate fi reparată. Un scaun poate fi restaurat. O haină poate fi donată. Un telefon poate fi recondiționat. Un borcan poate fi refolosit. O mașină poate fi împărțită între mai multe persoane. Un aparat folosit rar poate fi închiriat în loc să fie cumpărat.
Toate aceste gesturi au ceva în comun: prelungesc viața lucrurilor și reduc presiunea asupra resurselor naturale.
În 2024, peste trei sferturi dintre europeni (78%) au declarat că problemele de mediu au un efect direct asupra vieții lor de zi cu zi și asupra sănătății. În același timp, aproximativ 60% dintre europeni se declară preocupați de creșterea cantității de deșeuri. Datele Agenției Europene de Mediu arată, însă, că între disponibilitatea cetățenilor de a adopta comportamente mai circulare și schimbările efective de comportament există încă un decalaj important.Sursa: Agenția Europeană de Mediu (EEA), Europe’s circular economy in facts and figures, și Comisia Europeană, Special Eurobarometer 550 – Attitudes of Europeans towards the Environment, mai 2024
Aici se află una dintre marile provocări ale următorilor ani: să transformăm intenția în comportament.
Să nu mai cumpărăm doar pentru că putem. Să reparăm înainte să înlocuim. Să oferim o a doua viață obiectelor. Să alegem produse durabile și reparabile. Să cerem companiilor transparență și responsabilitate.
Pentru că protecția mediului nu începe întotdeauna cu o mare decizie politică.
Uneori începe cu un obiect pe care alegem să nu îl aruncăm.
Iar atunci când milioane de oameni fac aceeași alegere, un gest aparent mic poate deveni o schimbare economică, socială și, în cele din urmă, de mediu.
Autor: Adriana Calcan
InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu
