AI Act intră în vigoare: ce se schimbă din 2 august pentru cei care folosesc inteligența artificială
Începând de mâine, 2 august 2026, intră în aplicare un set important de reguli europene privind inteligența artificială (IA): obligațiile de transparență prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act). Este vorba despre reguli care ne privesc pe toți, în calitate de utilizatori și consumatori, pentru că ne dau dreptul să știm când interacționăm cu o inteligență artificială și când un conținut a fost creat sau modificat de aceasta. InfoCons Protecția Consumatorilor îți explică, pe înțelesul tuturor, ce se schimbă, cum și de ce.
Ce este AI Act și de ce a fost adoptat
AI Act – Regulamentul (UE) 2024/1689 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială – este primul cadru juridic cuprinzător din lume dedicat inteligenței artificiale. Scopul său este de a promova o inteligență artificială demnă de încredere în Europa, garantând siguranța, drepturile fundamentale și o abordare centrată pe om, dar sprijinind în același timp inovarea și investițiile.
Regulamentul are la bază o abordare în funcție de risc. El împarte sistemele de IA în patru categorii: risc inacceptabil (practicile interzise), risc ridicat, risc de transparență (risc limitat) și risc minim sau inexistent. Marea majoritate a sistemelor de IA folosite astăzi în UE se încadrează în categoria cu risc minim și nu sunt supuse unor reguli suplimentare. Însă anumite sisteme creează riscuri care trebuie gestionate – iar aici intervin regulile de transparență care încep să se aplice de pe 2 august.
Motivul pentru care aceste reguli sunt necesare este simplu: dezvoltarea rapidă a sistemelor de IA generativă și interactivă face din ce în ce mai dificilă distincția dintre conținutul creat de om și cel generat de o mașină. Oamenii sunt tot mai des expuși unor tehnologii precum recunoașterea emoțiilor sau categorisirea biometrică, adesea fără să știe. Toate acestea ridică noi riscuri de dezinformare și manipulare la scară largă, de fraudă, de uzurpare a identității și de înșelare a consumatorilor.
Ce se schimbă concret de pe 2 august 2026
De la această dată, articolul 50 din AI Act stabilește obligații de transparență pentru furnizorii și utilizatorii profesioniști (implementatorii) anumitor sisteme de IA, inclusiv sistemele generative, cele interactive și „deepfake”-urile. În esență, regulamentul va impune o etichetare clară în situațiile-cheie:
- „Deepfake”-urile – imaginile, materialele video sau audio create ori manipulate de IA pentru a părea reale – trebuie etichetate clar;
- Textele publicate pe teme de interes public care au fost generate sau manipulate de IA trebuie, de asemenea, etichetate clar;
- Utilizatorii trebuie informați atunci când interacționează cu un sistem de IA interactiv, precum un chatbot, ca să știe că vorbesc cu o mașină, nu cu un om.
Aceste cerințe îi ajută pe oameni să recunoască atunci când un conținut a fost generat sau modificat de inteligența artificială, reducând riscul de înșelare și de manipulare. Scopul final este consolidarea încrederii și a integrității în ecosistemul informațional: oamenii ar trebui să știe când interacționează cu IA sau când sunt expuși unui conținut generat de IA, pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză și a-și calibra încrederea în aceste tehnologii.
Cine trebuie să respecte regulile: furnizori și utilizatori profesioniști
AI Act face o distincție importantă între două categorii de actori. Pe de o parte sunt furnizorii – cei care dezvoltă și pun pe piață sistemele de IA. Pe de altă parte sunt utilizatorii profesioniști (implementatorii) – companiile și organizațiile care folosesc aceste sisteme în activitatea lor.
Furnizorii au două obligații principale: să conceapă sistemele de IA astfel încât persoanele să fie informate explicit ori de câte ori interacționează direct cu un sistem de IA și să adauge marcaje care pot fi citite automat (machine-readable), pentru a permite detectarea conținutului generat sau manipulat de IA.
Utilizatorii profesioniști, la rândul lor, trebuie să informeze persoanele atunci când acestea sunt expuse la: instrumente de recunoaștere a emoțiilor și de categorisire biometrică; conținut de tip „deepfake”; și publicații de text pe teme de interes public realizate fără control uman sau editorial. Astfel, responsabilitatea este împărțită de-a lungul întregului lanț, de la cel care creează tehnologia până la cel care o folosește în relația cu publicul.
Instrumentele care ajută la aplicarea regulilor
Pentru a facilita aplicarea acestor obligații, Comisia Europeană a pregătit mai multe instrumente de sprijin. Primul este Codul de bune practici privind marcarea și etichetarea conținutului generat de IA, a cărui formă finală a fost publicată pe 10 iunie 2026. Acest cod este voluntar și stabilește pași practici prin care furnizorii și utilizatorii profesioniști de sisteme de IA generativă își pot îndeplini obligațiile de transparență.
Aderarea la cod nu este obligatorie, dar oferă un avantaj practic: furnizorii și utilizatorii profesioniști care aleg să nu adere la cod vor trebui să demonstreze conformitatea cu obligațiile de marcare și etichetare a conținutului generat de IA prin alte mijloace, la fel de adecvate. Codul este însoțit și de un set de pictograme UE pentru etichetarea conținutului generat de IA, menite să ofere semne vizuale ușor de recunoscut de către public.
Al doilea instrument important este reprezentat de Orientările privind transparența conținutului generat de IA, publicate pe 20 iulie 2026. Aceste orientări clarifică obligațiile prevăzute la articolul 50 din AI Act, oferind certitudine juridică cu privire la domeniul lor de aplicare. Ele definesc concepte precum sistemele de IA direct interactive, conținutul sintetic, „deepfake”-urile și textele generate de IA pe teme de interes public, și oferă exemple practice despre ce intră și ce nu intră în domeniul de aplicare – inclusiv excepții, cum ar fi editarea standard a conținutului. Tot ele explică și cum poate fi demonstrată conformitatea, inclusiv prin aderarea la Codul de bune practici.
Cine veghează la respectarea regulilor
Aplicarea acestor reguli nu rămâne doar pe hârtie. Responsabile de asigurarea respectării obligațiilor de transparență sunt autoritățile naționale de supraveghere a pieței, Oficiul European pentru IA (pentru sistemele aflate sub supravegherea sa) și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (atunci când instituțiile UE sunt furnizori sau utilizatori). Guvernanța generală a AI Act este asigurată de Oficiul European pentru IA împreună cu autoritățile statelor membre.
Cum se încadrează în calendarul mai larg al AI Act
Regulile de transparență care intră în aplicare pe 2 august 2026 fac parte dintr-un calendar mai amplu. AI Act a intrat în vigoare la 1 august 2024 și devine pe deplin aplicabil, cu unele excepții, doi ani mai târziu, pe 2 august 2026. Anumite prevederi au intrat deja în aplicare mai devreme: practicile de IA interzise și obligațiile privind alfabetizarea în domeniul IA se aplică din 2 februarie 2025, iar regulile de guvernanță și obligațiile pentru modelele de IA de uz general au devenit aplicabile din 2 august 2025.
Alte reguli vor veni ulterior: cele pentru sistemele de IA cu risc ridicat folosite în domenii sensibile (precum biometria, infrastructura critică, educația, ocuparea forței de muncă, migrația și controlul la frontiere) se vor aplica din 2 decembrie 2027, iar cele pentru sistemele integrate în produse (precum lifturile sau jucăriile) din 2 august 2028. Astfel, regulile de transparență reprezintă unul dintre primele efecte concrete și vizibile ale AI Act pentru publicul larg.
Ce înseamnă pentru tine, ca și consumator
Deși aceste reguli se adresează în primul rând companiilor care dezvoltă și folosesc inteligența artificială, beneficiile lor se resimt direct la nivelul fiecărui consumator. În primul rând, capeți dreptul de a ști când interacționezi cu o inteligență artificială – de exemplu, atunci când discuți cu un chatbot pe un site de asistență sau de vânzări. În al doilea rând, vei putea recunoaște mai ușor conținutul manipulat: „deepfake”-urile și textele generate de IA pe teme de interes public vor trebui etichetate, ceea ce te ajută să nu fii înșelat.
Aceste măsuri răspund unor riscuri foarte reale pentru consumatori: dezinformarea, frauda, uzurparea identității și manipularea. Într-o lume în care o imagine, o voce sau un text pot fi create artificial cu ușurință și pot părea perfect autentice, dreptul de a ști ce este real și ce este generat de o mașină devine esențial. InfoCons Protecția Consumatorilor recomandă consumatorilor să fie atenți la etichetele și marcajele care semnalează conținutul generat de IA, să verifice întotdeauna sursele informațiilor importante și să trateze cu prudență mesajele, ofertele sau materialele care par prea convingătoare pentru a fi adevărate.
Este important de reținut că aceste reguli nu urmăresc să limiteze inovația sau utilizarea inteligenței artificiale, ci să o facă mai transparentă și mai demnă de încredere. O IA în care oamenii pot avea încredere este, în cele din urmă, în beneficiul tuturor – al consumatorilor, al companiilor corecte și al societății în ansamblu.
Concluzie
De pe 2 august 2026, Uniunea Europeană face un pas concret pentru ca inteligența artificială să fie mai transparentă: „deepfake”-urile și textele generate de IA pe teme de interes public vor trebui etichetate clar, iar utilizatorii vor trebui informați atunci când interacționează cu un chatbot sau cu alte sisteme de IA. Aceste obligații, prevăzute de articolul 50 din AI Act și sprijinite de un cod de bune practici și de orientări clare, urmăresc să reducă riscul de dezinformare și de manipulare și să întărească încrederea în mediul digital.
Publicăm astăzi acest material, cu o zi înainte ca noile reguli să intre în aplicare, pentru ca fiecare consumator să înțeleagă ce se schimbă și de ce. InfoCons Protecția Consumatorilor își reafirmă angajamentul de a informa și de a sprijini cetățenii într-o lume digitală aflată în continuă transformare. Fii informat! Ia atitudine!
Semnătura: Departamentul de Comunicare — InfoCons Protecția Consumatorilor
Sursa: Comisia Europeană
