Pericolul invizibil din aer, alimente și mediu : Ce sunt Poluanții Organici Persistenți (POPs)

Pericolul invizibil din aer, alimente și mediu : ce sunt Poluanții Organici Persistenți (POPs)

Există o categorie de substanțe chimice care, deși nu le vedem și nu le simțim, ne pot afecta sănătatea ani de-a rândul și pot contamina mediul la mari distanțe de locul în care au fost eliberate. Acestea sunt poluanții organici persistenți, cunoscuți sub denumirea internațională de POPs (Persistent Organic Pollutants). Pornind de la o informare a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), Asociația InfoCons îți explică pe larg ce sunt acești poluanți, cum ne afectează și, cel mai important, ce putem face pentru a reduce expunerea la ei.

Ce sunt poluanții organici persistenți

Poluanții organici persistenți reprezintă o categorie de substanțe chimice cu toxicitate ridicată, de origine naturală sau creată de om (antropică). Ceea ce îi face deosebit de periculoși sunt patru caracteristici definitorii: persistența îndelungată în mediu, capacitatea de transport pe distanțe mari, bioacumularea în organismele vii și biomagnificarea de-a lungul lanțului trofic.

Aceste proprietăți explică de ce POPs reprezintă o problemă globală, nu doar locală. Din cauza faptului că se pot deplasa prin aer și apă pe distanțe mari, ei ajung să afecteze populația chiar și în regiuni aflate departe de sursele de poluare. Practic, o substanță eliberată într-o parte a lumii poate contribui la contaminarea unui ecosistem aflat la mii de kilometri distanță.

Convenția de la Stockholm și cadrul legal

Pentru a combate acest pericol global, comunitatea internațională a adoptat, în anul 2001, sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Convenția de la Stockholm privind Poluanții Organici Persistenți. Aceasta constituie principalul instrument internațional destinat eliminării sau restricționării producerii, utilizării și emisiilor acestor substanțe. România este stat parte la Convenție și aplică prevederile acesteia prin legislația națională, precum și prin Regulamentul (UE) 2019/1021 privind poluanții organici persistenți, cu modificările și completările ulterioare.

La adoptarea Convenției, lista cuprindea 12 substanțe considerate prioritare, cunoscute și ca „duzina murdară”. Printre acestea se numărau pesticide organoclorurate (precum DDT, aldrin, dieldrin, clordan, heptaclor, mirex, toxafen și endrin), produse chimice industriale (PCB și HCB), precum și produși rezultați neintenționat din procese de combustie și industriale (dioxine și furani). Ulterior, lista a fost extinsă cu alte substanțe persistente, printre care unele substanțe per- și polifluoroalchilice (PFAS), compuși bromurați utilizați ca substanțe ignifuge și alte substanțe identificate ca prezentând risc pentru sănătatea umană și mediu.

Cele trei categorii de substanțe

În prezent, în cadrul Convenției de la Stockholm, substanțele sunt împărțite în trei categorii principale, în funcție de riscuri și de necesități:

• Substanțe supuse eliminării (Anexa A): producția și utilizarea lor trebuie să înceteze complet. Multe pesticide, precum aldrin, dieldrin, mirex și DDT-ul pentru uz agricol, fac parte din această categorie.
• Substanțe supuse restricțiilor (Anexa B): producția și utilizarea sunt permise doar în mod excepțional și pentru scopuri specifice, bine definite – de exemplu, utilizarea DDT pentru controlul vectorilor de malarie în anumite țări.
• Substanțe formate neintenționat (Anexa C): acestea nu sunt produse intenționat, ci sunt eliberate ca produse secundare în procesele de ardere sau industriale, precum dioxinele și furanii. Pentru ele, statele trebuie să implementeze măsuri de reducere și minimizare a emisiilor.

La nivelul Uniunii Europene, măsurile de restricționare și eliminare a POPs au dus la reducerea semnificativă a emisiilor acestor poluanți în ultimele două decenii. Un aspect important de reținut este că substanțele formate neintenționat – precum dioxinele, furanii și PCB-urile rezultate din procese de ardere – reprezintă, în prezent, singurele POP-uri la care populația se mai poate expune direct. Tocmai de aceea, responsabilitatea reducerii acestor emisii este una comună, iar fiecare dintre noi poate contribui prin evitarea arderii necontrolate și prin adoptarea unor practici sigure în gospodărie.

Cum ajungem să fim expuși la POPs

Poate cel mai important lucru de înțeles pentru un consumator este modul în care ajungem, de fapt, în contact cu aceste substanțe. Principala cale de expunere pentru populația generală este consumul de alimente contaminate, în special al produselor de origine animală cu conținut ridicat de grăsimi. Aceasta se explică prin caracterul lipofil al POPs – adică afinitatea lor pentru grăsimi.

Pe lângă alimentație, expunerea poate avea loc și prin inhalarea aerului contaminat, prin ingestia particulelor de praf din mediul interior, prin contactul cu produse care conțin astfel de substanțe sau prin expunere profesională, în anumite sectoare industriale. Din cauza caracterului lor lipofil, POPs se acumulează în țesutul adipos și pot persista în organism perioade îndelungate, chiar și după încetarea expunerii. Acest lucru face ca efectele lor să fie de durată și greu de eliminat.

Institutul Național de Sănătate Publică desfășoară, în cadrul Programului Național de Monitorizare a Factorilor Determinanți din Mediul de Viață și de Muncă, activități de supraveghere a contaminanților chimici din alimente, inclusiv din produsele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică. Rezultatele sunt evaluate în raport cu limitele maxime stabilite de legislația europeană privind siguranța alimentară.

Efectele asupra sănătății

Expunerea cronică la poluanții organici persistenți poate avea consecințe serioase asupra sănătății. Conform datelor organismelor internaționale de specialitate, expunerea îndelungată poate fi asociată cu:

• tulburări endocrine și metabolice;
• afectarea dezvoltării neurologice și neurocomportamentale;
• diminuarea răspunsului sistemului imunitar;
• tulburări de reproducere și fertilitate;
• afectarea dezvoltării fetale și a copilului;
• hepatotoxicitate (afectarea ficatului);
• creșterea riscului pentru anumite tipuri de cancer;
• boli cardiovasculare și metabolice.

Nu toți suntem însă la fel de vulnerabili. Copiii, femeile însărcinate, nou-născuții și persoanele expuse profesional reprezintă grupele populaționale cele mai expuse riscurilor. Pentru aceste categorii, măsurile de prevenție și reducere a expunerii sunt cu atât mai importante.

Impactul asupra mediului

Efectele POPs nu se opresc la sănătatea umană. Acești poluanți afectează calitatea aerului, a apei și a solului și pot determina efecte adverse asupra biodiversității și asupra funcționării ecosistemelor. Prin bioacumulare și biomagnificare, ei contaminează speciile aflate la toate nivelurile lanțurilor trofice, inclusiv pe cele de la vârful acestora – iar omul se află, la rândul său, în vârful lanțului trofic.

Această legătură strânsă între sănătatea oamenilor, sănătatea animalelor și starea ecosistemelor este surprinsă de abordarea integrată „One Health” (O singură sănătate), promovată de Organizația Mondială a Sănătății. Ea subliniază că nu putem proteja sănătatea oamenilor fără a proteja, în același timp, mediul și lumea vie. Prevenirea poluării chimice devine astfel un obiectiv comun, cu beneficii pentru toți.

Ce poți face tu: recomandări practice

Vestea bună este că fiecare dintre noi poate contribui la reducerea expunerii la poluanții organici persistenți, prin gesturi simple, la îndemână. Asociația InfoCons – Protecția Consumatorilor recomandă următoarele măsuri:

• informarea din surse oficiale privind utilizarea în siguranță a produselor chimice;
• respectarea instrucțiunilor înscrise pe etichetele produselor;
• evitarea utilizării pesticidelor provenite din surse neautorizate;
• depozitarea produselor chimice în locuri inaccesibile copiilor;
• evitarea arderii deșeurilor menajere și vegetale;
• aerisirea periodică a locuinței și îndepărtarea regulată a prafului din spațiile interioare;
• adoptarea unei alimentații echilibrate și variate, cu limitarea consumului excesiv de grăsimi animale;
• colectarea separată și predarea în puncte autorizate a deșeurilor periculoase – echipamente electrice și electronice, baterii, uleiuri uzate, pesticide expirate, medicamente neutilizate;
• respectarea măsurilor de protecție a mediului și susținerea reciclării.

Aceste recomandări nu presupun eforturi deosebite, ci mai degrabă atenție și consecvență. Evitarea arderii deșeurilor în curte, de exemplu, este una dintre cele mai simple și mai eficiente modalități de a reduce emisiile de dioxine și furani – exact acele substanțe la care populația se mai poate expune direct în prezent.

De ce contează informarea corectă

Reducerea expunerii populației la poluanții organici persistenți reprezintă o prioritate de sănătate publică și de protecție a mediului. Aplicarea măsurilor prevăzute de Convenția de la Stockholm și de legislația Uniunii Europene, împreună cu informarea corectă a populației și adoptarea unor comportamente preventive, contribuie la diminuarea riscurilor asupra sănătății și la protejarea generațiilor viitoare.

Pentru consumatori, informarea din surse oficiale este esențială. Într-o epocă în care circulă multe mituri și informații contradictorii despre substanțele chimice, orientarea către surse credibile precum instituțiile de sănătate publică ne ajută să luăm decizii corecte, fără panică, dar și fără nepăsare. Asociația InfoCons – Protecția Consumatorilor își asumă rolul de a traduce aceste informații de specialitate într-un limbaj accesibil tuturor.

Concluzie

Poluanții organici persistenți sunt un pericol real, dar invizibil, care ne afectează sănătatea și mediul pe termen lung. Deși multe dintre aceste substanțe au fost eliminate sau restricționate prin eforturi internaționale și europene, expunerea rămâne posibilă, mai ales prin alimentație și prin arderea necontrolată a deșeurilor. Cunoașterea riscurilor și adoptarea unor comportamente preventive simple pot face o diferență reală.

Expunerea la poluanții organici persistenți reduce calitatea vieții. Protejează-ți sănătatea și respectă mediul! Asociația InfoCons – Protecția Consumatorilor te încurajează să te informezi din surse oficiale, să adopți obiceiuri responsabile și să contribui, prin alegerile tale de zi cu zi, la un mediu mai curat și la o sănătate mai bună pentru tine și pentru cei dragi.

Semnătura: Departamentul de Comunicare al Asociației InfoCons

Sursa: INSP – Institutul Național de Sănătate Publică.