Unde se află România în Clasamentul Mondial al Inovării ? Analiza Global Innovation Index 2025 al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale WIPO / OMPI
Inovarea a devenit una dintre cele mai importante măsuri ale sănătății economice a unei țări. Iar instrumentul de referință prin care aceasta se măsoară la nivel mondial este Global Innovation Index (GII) – Indicele Global al Inovării, publicat anual de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO/OMPI). În cea mai recentă ediție disponibilă, GII 2025 (a 18-a ediție, lansată la 16 septembrie 2025), România se clasează pe locul 49 din 139 de economii analizate. Este un reper util pentru a înțelege unde se află țara noastră pe harta mondială a inovării.
Ce este Global Innovation Index
Global Innovation Index clasează economiile lumii în funcție de capacitățile lor de inovare. Indicele este construit din aproximativ 80 de indicatori, grupați în două mari categorii: inputurile inovării (elementele care fac posibilă inovarea – instituții, capital uman și cercetare, infrastructură, sofisticarea pieței și a mediului de afaceri) și outputurile inovării (rezultatele – produse ale cunoașterii și tehnologiei, respectiv produse creative). Prin această structură, GII surprinde caracterul multidimensional al inovării, dincolo de o simplă cifră privind cheltuielile de cercetare.
Faptul că acest indice este realizat chiar de WIPO nu este întâmplător: proprietatea intelectuală – brevetele, mărcile, desenele – este un indicator direct al activității de inovare, iar protejarea ei este condiția pentru ca ideile să devină produse și servicii reale, aduse pe piață în beneficiul consumatorilor.
România pe locul 49 din 139 de economii
În GII 2025, România ocupă locul 49 din 139 de economii, cu un scor de 34,3 puncte, în creștere față de 33,4 puncte în 2024. Intervalul statistic de încredere pentru clasarea României este între locurile 47 și 49. Raportat la grupurile de comparație, România se situează pe locul 43 dintre cele 54 de economii cu venituri mari și pe locul 30 dintre cele 39 de economii din Europa. Cu o populație de circa 19 milioane de locuitori și un PIB (la paritatea puterii de cumpărare) de aproximativ 894 de miliarde de dolari, România se află astfel în jumătatea superioară a clasamentului mondial, dar în partea inferioară a grupului economiilor dezvoltate.
O evoluție relativ stabilă (2020–2025)
Privind evoluția pe ultimii șase ani, poziția României a fost relativ stabilă: locul 46 în 2020, 48 în 2021, 49 în 2022, 47 în 2023, 48 în 2024 și 49 în 2025. Trebuie ținut cont că disponibilitatea datelor și modificările aduse periodic metodologiei GII influențează comparațiile de la an la an. Per ansamblu, imaginea este a unei țări care își menține poziția, fără salturi majore, ceea ce sugerează că sistemul de inovare are un potențial neexploatat pe deplin.
Structura internă confirmă acest tablou. În aceeași perioadă, inputurile inovării au oscilat între locurile 51 și 57, în timp ce outputurile s-au situat între 43 și 50. Constanta este că România obține, an de an, rezultate mai bune la capitolul outputuri decât la inputuri – un semn important, care arată că principala provocare nu ține atât de rezultate, cât de condițiile-cadru care alimentează inovarea.
Punctele forte și punctele slabe
Un aspect îmbucurător este că România obține rezultate mai bune la outputurile inovării (locul 48) decât la inputuri (locul 57). Cu alte cuvinte, țara transformă relativ eficient resursele disponibile în rezultate – un semn de eficiență a sistemului de inovare. Cel mai puternic pilon este Infrastructura, unde România se clasează pe locul 31, susținută în special de tehnologiile informației și comunicațiilor. Urmează, la outputuri, Produsele cunoașterii și tehnologiei (locul 40) și Produsele creative (locul 52).
La polul opus, cele mai slabe rezultate provin din zona instituțională și a mediului de afaceri. Pilonul Instituții se clasează abia pe locul 85, iar în cadrul acestuia, subdomeniul mediului de afaceri coboară până pe locul 118 – unul dintre cele mai slabe scoruri ale României, reflectând provocări legate de stabilitatea politicilor pentru mediul de afaceri și de cultura antreprenorială. Capitalul uman și cercetarea (locul 72) și sofisticarea mediului de afaceri (locul 59) rămân, de asemenea, sub potențial. Un alt semnal este că România nu are niciun cluster în topul mondial al celor mai importante clustere de inovare.
O privire mai atentă în interiorul pilonilor arată nuanțe utile. În pilonul instituțional, România stă mai bine la statul de drept (locul 45) și la mediul de reglementare (locul 52), dar este trasă puternic în jos de mediul de afaceri (locul 118). La infrastructură, tehnologiile informației și comunicațiilor rămân un atu real, în timp ce educația (locul 80) și cheltuielile pentru cercetare se mențin sub media economiilor dezvoltate. Concluzia care se desprinde este că România are un sistem de inovare eficient, dar sub-alimentat: progresul ar depinde mai puțin de rezultate și mai mult de investiția în inputuri – instituții previzibile, un mediu de afaceri stabil, educație și cercetare mai bine finanțate și o cultură solidă a proprietății intelectuale.
Contextul global
La nivel mondial, GII 2025 este dominat de Elveția, Suedia și Statele Unite, urmate de economii puternice precum Coreea de Sud și Singapore, iar China intră pentru prima dată în top 10 – un moment semnificativ. Ediția 2025 descrie sisteme de inovare aflate la o răscruce: tehnologiile de frontieră, precum inteligența artificială și calculul cuantic, avansează rapid, în timp ce creșterea investițiilor încetinește, iar modelele de cooperare evoluează pentru a răspunde provocărilor globale.
Ce înseamnă pentru consumatori și de ce contează
Locul României în Global Innovation Index nu este doar o statistică pentru economiști. Un sistem de inovare mai puternic înseamnă mai multe produse și servicii de calitate, mai multă concurență corectă și, în cele din urmă, beneficii concrete pentru consumatori. Iar proprietatea intelectuală joacă un rol central: fără protecția ideilor, inovatorii nu ar avea stimulentul de a investi, iar piața ar fi vulnerabilă în fața contrafacerii.
Tocmai de aceea InfoCons – singura organizație de protecția consumatorilor din România acreditată în cadrul WIPO – urmărește îndeaproape aceste date și participă, prin președintele Sorin Mierlea, la a 68-a serie de reuniuni a Adunărilor statelor membre ale WIPO. Promovarea inovării, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și combaterea contrafacerii sunt direcții care se sprijină reciproc și care, împreună, contribuie la un mediu economic mai sigur și mai favorabil consumatorilor. Îmbunătățirea poziției României în clasamentul inovării depinde, în bună măsură, de consolidarea instituțiilor, a mediului de afaceri și a culturii proprietății intelectuale – teme aflate în centrul preocupărilor InfoCons.
Semnatura: Departamentul InfoCons Protectia Consumatorilor de Proprietate Intelectuala
