Anul acesta, România marchează Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale printr-o serie de manifestări derulate pe parcursul întregii luni aprilie, toate încununate cu marcarea festivă a zilei de 26 aprilie 2023, printr-o recepție la care ne revine onoarea de a vă invita să luaţi parte, începând cu ora 08:30, în Sala « Paşilor Pierduţi », din cadrul Palatului de Justiţie Bucureşti, situat pe Splaiul Independenţei, nr. 5, Sector 4, eveniment organizat de către InfoCons – 20 de ani! – Asociatie Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania cu sprijinul Grupul de Lucru pe Probleme de Proprietate Intelectuală.
Palatul de Justiție din București a fost ridicat între 1890 și 1895, piatra de temelie a clădirii fiind pusă chiar de regele Carol I. Planurile clădirii au fost realizate de arhitecții Ion Mincu și Albert Ballu (care a realizat și Palatul de Justiție din Charleroi).
Citeste si : Durata maximă a perioadei de probă si contractul pentru perioada de probă
Pe locul în care a fost ridicată clădirea se afla înainte Curtea judecătorească, care fusese construită pe moșiile boierilor Creșulești și Golești, pe malul din dreapta al râului Dâmboviței. Lucrările au fost realizate de firma inginerului Nicolae Cuțarida, cea mai celebră sală din interiorul Palatului fiind ”Sala Pașilor Pierduți” (sau ”Sala Orologiului”), care se întinde pe un sfert din clădire. Numele de ”Sala orologiului” venea de la un orologiu montat aici care măsura durata proceselor.
Corpul central al Palatului este realizat în stilul Renașterii franceze, exteriorul prezentând influențe urbane. Sub bolțile clădirii și deasupra intrării principale, putem vedea 6 statui alegorice, ce semnifică Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința și Adevărul. Acestora li se adaugă Forța și Prudența, prezente lângă ceasul de pe acoperiș.
La inaugurarea Palatului a fost emisă o medalie specială, ”Medalia inaugurării Palatului de Justiție din București”, care prezenta pe o parte bustul Regelui Carol, iar pe cealaltă, întruchiparea Justiției.
Clădirea este modificată în 1946, în special în rândul compartimentelor sale. În 1954-1956, sunt făcute reparații importante, cu scopul de a transforma edificiul într-un Palat al Culturii. Cutremurule repetate și terenul fragil pe care era situat Palatul au făcut astfel încât consolidarea acestuia a fost tot timpul o prioritate. Cutremurul din 1977 a provocat pagube mari, reparațiile au fost superficiale, iar cutremurul din 1986 a degradat și mai mult clădirea. În 1988, Palatul de Justiție a fost evacuat și a rămas neutilizat timp de 11 ani, când s-a decis reutilizarea sa, în urma unor lucrări de consolidare și restaurare.
Citeste si : Zbor intarziat – ce trebuie sa stii?
Palatul a fost refăcut din beton armat, iar cele 14 săli de judecată au fost renovate cu lemn de stejar, folosit pentru pardoseli, lambriuri, uși și mobilier. Astăzi, în Palatul de Justiție rezidează Curtea de Apel București, Judecătoria sectorului 5, Asociația Magistraților din România, Baroul București și Uniunea Națională a Barourilor din România.
