În urma apariţiei în spațiul public a unor articole referitoare la înşelarea consumatorilor asupra originii şi naturii zahărului fabricat şi pus pe piaţă de către grupul Agrana , Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a dispus ca structura sa regională , CRPC Regiunea Sud-Est ( Galaţi ) , sā efectueze o acţiune de control pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale din domeniu la Fabrica de zahăr din Buzău , aparţinând AGRANA ROMÂNIA SRL Bucureşti .
Citeste și : Zaharul : Ce este, care este consumul zilnic indicat si in ce alimente il regasim ?
După efectuarea verificărilor , s-a constatat utilizarea unei practici comerciale incorecte , respectiv o practică comercială înşelătoare , în raport cu natura şi originea ingredientului primar utilizat în fabricaţie .
Astfel, fabrica din Buzău produce şi pune pe piaţă zahăr alb cristal sub două branduri cunoscute ( respectiv Mărgăritar și Coroniţa ), ambalat în pungi de hârtie sau de polietilenă de 1 kg, pe ambalaje fiind inscripţionată menţiunea “ Origine din UE şi din afara UE ”, fără a fi declarat ingredientul primar din care este obţinut zahărul – sfeclă de zahăr şi/sau trestie de zahăr .
Citeste si : Cum pot face o reclamație la Protecția Consumatorilor Suceava ?
De asemenea, fabrica din Buzău produce zahăr numai din zahăr brut obţinut din trestie de zahăr , importat ca atare din ţări din afara Uniunii Europene , spre exemplu Eswatini ( Africa ), Belize (America Centrală), Brazilia ( America de Sud ), pe care îl ambalează .
În schimb, în unitate se ambalează şi zahăr obţinut din sfeclă de zahăr în fabrica din Roman a producătorului .
S-a prezentat specificaţia tehnică a zahărului alb cristal normal (sortimentul pus pe piaţă pentru consumatori), în care nu se menţionează materiile prime din care este obţinut. Din documentele de certificare a calităţii prezentate , a rezultat că parametrii fizico-chimici şi microbiologici sunt aceiaşi pentru ambele produse.
Ambele tipuri de zahăr se ambalează sub acelaşi brand , în acelaşi tip de ambalaj , cu aceeaşi etichetare , uneori un tip de zahăr , alteori celălalt tip, fiind inscripţionat pe ambalaj lotul de fabricaţie , care cuprinde în codificare un cod al fabricii , un cod al ambalatorului, un cod al naturii ingredientului primar [B – pentru sfeclă de zahăr (sugar beet), R – pentru trestie de zahăr (raw cane)], precum şi data ambalării .
Citeste si : Nivelul de consum individual în Uniunea Europeană conform Eurostat
Cele două tipuri de zahăr nu se amestecă . Deşi informaţia corectă asupra naturii ingredientului primar ar putea fi determinată prin decodificarea lotului de fabricaţie , în realitate consumatorii nu au acces la aceasta , neexistând pe ambalaj vreo explicaţie a codului .
De asemenea , informaţiile privind originea geografică sunt înscrise într-o formă echivocă , inexactă , “ Origine din UE şi din afara UE ”, din declaraţii rezultând că este vorba de originea ingredientului primar . Nu se menţionează locul de producţie , România , produsul având declarat doar distribuitorul din Viena al grupului Agrana .
În realitate , nici ingredientele primare şi nici produsele puse pe piaţă şi achiziţionate de consumatori nu pot fi şi din UE şi din afara UE , ci doar din Uniunea Europeană ( zahăr din sfeclă de zahăr ) sau doar din afara Uniunii Europene ( zahăr din trestie de zahăr ) .
Conform Regulamentului ( UE ) nr. 775/2018, este obligatorie indicarea ţării de origine sau locului de provenienţă al ingredientului primar , atunci când acesta diferă de ţara de origine sau locul de provenienţă al produsului alimentar .
Citeste si : Crăciunul în Viena , Austria – Află care sunt informațiile de care ai nevoie în călătorie !
În plus , indicarea ingredientelor din care este obţinut un produs este obligatorie, excepţia de la informare formulată de Regulamentul (UE ) nr. 1169/2011 pentru alimentele care conţin un singur ingredient nu se aplică în cazul de faţă, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile pentru aceasta, respectiv: denumirea produsului alimentar să fie identică cu denumirea ingredientului (în speţă zahărul alb cristal nu este acelaşi lucru cu zahărul brut ) şi denumirea produsului alimentar să permită identificarea clară a naturii ingredientului (din sfeclă de zahăr sau din trestie de zahăr , nu rezultă din etichetare ).
În concluzie, faptele descrise mai sus constituie pactică comercială incorectă , respectiv practică comercială înşelătoare – acţiune înşelătoare , întrucât informaţiile oferite şi modul de prezentare induc sau este susceptibil că induc în eroare consumatorii asupra unora dintre principalele caracteristici prevăzute de lege : natura ingredientelor şi produselor , ţara de origine sau locul de provenienţă şi , ca urmare, consumatorii sunt determinaţi sau este susceptibil că sunt determinaţi să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o .
Ca atare , utilizarea de către operatorul economic a practicii comerciale incorecte a fost sancţionată cu amendă contravențională de 50.000 lei şi s-a dispus prin decizie a Comisarului Șef al CRPC Regiunea Sud-Est ( Galaţi ) măsura de încetare a practicii comerciale incorecte constatate .
Indiferent de motivele invocate de operatorul economic (spre exemplu, că proprietăţile zahărului nu sunt influenţate de materia primă utilizată , în urma fabricării obţinându-se un produs cu 99,7% zaharoză ), trebuie să precizăm că, atunci când se ia în considerare nevoia de informații obligatorii referitoare la produsele alimentare , care să permită consumatorilor să facă o alegere în cunoștință de cauză , trebuie ținut cont de faptul că majoritatea acestora consideră deosebit de necesare anumite informații pe care le prețuiesc în mod special sau se ţine cont de orice avantaje general acceptate pentru consumatori . Interesul consumatorilor este unul diferit de la o persoană la alta , de la nevoia de a favoriza anumiţi producători locali sau europeni , la agrearea unui tip de produs sau altul , a unei origini geografice sau alta, a unor interese legate de mediu etc .
Citeste si : Peste 35 de alerte InfoCons în perioada 12 – 16.12 conform sistemului de alertă rapidă al Uniunii Europene !
Sursa : ANPC
