Sarea sau clorura de sodiu este necesară bunei funcţionări a organismului, cu condiţia să nu se depăşească un aport de maximum 5 grame pe zi. Principalele roluri ale sării în organism sunt:
- contribuie la menținerea echilibrului fluidelor din organism
- ajută la transmiterea impulsurilor nervoase
- influențează contracția și relaxarea musculară
Specialiștii de la Clinica de Nutriție KiloStop ne atrăgeau însă atenția că problema consumului de sare apare în condițiile în care `majoritatea populaţiei din ţările civilizate consumă de două ori mai multă sare decât ar avea nevoie în mod normal organismul, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Aceasta pentru că excesul de sodiu provine în proporţie de 77% din sarea adăugată de producătorii din industria alimentară.`
Cum ajungem la această cantitate de sare? Nu este greu cu produse precum mici, parizer de pasăre sau de porc, șuncă praga, crenvurști, brânză topită sau cârnați cabanoși ce acoperă peste 50% din doza zilnică recomandată de sare în doar 100g de produs.
`Sarea în exces nu face altceva decât să ne îmbolnăvească inima, să ne predispună la hipertensiune arterială şi să agraveze problemele preexistente cardiace, hepatice sau renale.` ne avertizau specialiștii de la Clinica de Nutriție KiloStop.
Putem considera sarea un aditiv alimentar?
Conform reprezentanților Institutului Național de Sănătate Publică, NU. `Conform regulamentului 1333/2008 al CE, art. 2(a) sarea nu este considerată aditiv alimentar: `aditiv alimentar` însemnă orice substanță care, în mod normal, nu se consumă ca aliment în sine și nu se utilizează ca ingredient alimentar caracteristic, cu sau fără valoare nutritivă, și a cărei adăugare deliberată, în scop tehnologic, în produsele alimentare pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratare, ambalare, transport sau depozitare are ca rezultat sau se poate considera în mod rezonabil că ar putea avea ca rezultat, transformarea sa sau transformarea produselor sale secundare, în mod direct sau indirect, într-o componentă a produselor alimentare în cauză.`
Însă prin Hotărârea de Guvern nr. 568/2002 republicată privind iodarea universală a sării destinate consumului uman, hranei animalelor şi utilizării în industria alimentară, art. 3 (1) în România, în alimentaţia oamenilor se utilizează numai sare iodată. (2) În hrana animalelor şi în industria alimentară utilizarea sării iodate este opţională, cu excepţia fabricării pâinii şi a produselor de panificaţie. Astfel, sarea pe care o cumpărăm zilnic conține:
- cel puțin 97% NaCl (art. 4 (1))
- 30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 mg iodură de potasiu/kg de sare (art. 4(2))
Se admite ca limită minimă un conţinut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodură de potasiu/kg de sare, iar ca limită maximă un conţinut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodură de potasiu/kg de sare. (art. 4(2))
În aceste condiții, nu poate fi considerată sarea iodată un aditiv alimentar?! Ne răspund tot reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică: `Sarea este un ingredient alimentar caracteristic, deci nu este un aditiv alimentar. În cazul sării fortificate cu iodură de potasiu sau iodat de potasiu, ne aflăm în fața unui aliment (sarea) fortificat cu un compus al iodului (conform regulamentului 1925/2006 privind adaosul de vitamine și minerale). În consecință, nici sarea, nici sarea fortificată cu iod nu indeplinesc criteriile necesare pentru a fi considerate aditivi alimentari.`
Atenție! Citește eticheta! Chiar dacă sarea nu poate fi considerată un aditiv alimentar, aceasta poate fi însoțită de stabilizatori sau antiaglomeranți!
Care sunt efectele consumului excesiv de sare?
Organizația Mondială a Sănătății subliniază principalele efecte pe care consumul excesiv de Sodiu / sare le are asupra noastră:
- Consumul ridicat de Sodiu (peste 2 g/zi, echivalent cu 5 g sare/zi) în contextul unui aport insuficient de Potasiu (mai puțin de 3.5 g/zi) contribuie la apariția hipertensiuni arteriale și crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și a accidentelor vasculare cerebrale
- Majoritatea oamenilor consumă prea multă sare (9-12 g/zi în medie sau aproximativ de două ori doza zilnică maximă recomandată)
- Un consum de sare de mai puțin de 5 g/zi pentru adulți ajută la reducerea presiunii sanguine și a riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale și a atacului de cord. Principalul beneficiu al reducerii consumului de sare corespunde reducerii hipertensiuni arteriale
- Statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății au convenit să reducă consumul de sare al populației globale cu aproximativ 30% până în 2025
- Reducerea consumului de sare a fost identificată drept una dintre cele mai eficiente măsuri pe care țările le pot lua pentru a îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate a populației. Principalele măsuri de reducere a consumului de sare vor genera un an suplimentar de viață sănătos pentru un cost mai mic decât venitul mediu anual sau produsul intern brut pe persoană.
- Se estimează că 2,5 milioane de decese ar putea fi prevenite în fiecare an dacă consumul global de sare ar fi redus la nivelul recomandat.
Atenție! Deși sarea este principala sursă de Sodiu, aceasta nu este singura!
Pe lângă sare, în produsele procesate regăsim diverși compuși ai Sodiului, precum: monoglutamat de sodiu, fosfați de sodiu, nitriți sau nitrați de sodiu, ascorbat de sodiu, eritorbat de sodiu, acetat de sodiu, bicarbonat de sodiu, tartrat de sodiu etc. Toți acești aditivi reprezintă surse de sodiu ce contribuie la accentuarea efectelor dăunătoare ale consumului excesiv de sare.
