1. Descriere
1.1 Continutul Proiectului: Realizarea unui ‘Sistem operational de informare si educare a cetatenilor in procesul de prevenire a contrafacerilor si proliferarii falsurilor operelor de arta si a creatiilor artistice''
1.2 Localizare: Romania
1.3 Rezumat
a) Scopul proiectului
Scopul proiectului este de a crea un mecanism functional de informare si educare a cetatenilor fata de proliferarea si amplificarea fenomenelor de contrafacere a creatiilor artistice, de contracarare a falsurilor, indiferent de domeniul in care s-ar produce.
b) Grupurile tinta
Proiectul se adreseaza cetatenilor din Romania.
c) Activitatile principale
Principalele activitati in cadrul proiectului constau in utilizarea unor canale de comunicare formala (pagina web, articole in ziarele locale si centrale, emisiuni radio, expozitii cu esantioane de falsuri si reproduceri neautorizate dupa opere originale, tiparirea unor reproduceri dupa operele pictorilor contemporani, dar semnate de fiecare autor, tiparirea de carti, reviste, dictionare referitoare la existenta unor falsuri sau contrafaceri, a modului cum pot fi acestea depistate, precum si pentru educarea gustului publicului consumator pentru operele autentice si valoroase, evitandu-se kitsch-urile si pseudo-operele autohtone sau straine care tind sa invadeze piata operelor de arta.
1.4 Obiective
Obiective generale
1. Atentionarea publicului consumator de arta asupra existentei unor creatii contrafacute prin manopere dolosive apartinand unor falsificatori versati;
2. Dezvoltarea durabila a gusturilor estetice si educarea publicului consumator in sensul respingerii creatiilor artistice de calitate indoielnica, impotriva poluarii pietei operelor de arta cu pseudo-creatii artistice, pentru prevenirea aparitiei unor experimente care denatureaza mesajul autentic al creatiei artistice.
Obiective specifice
1. Cunoasterea drepturilor pe care le au creatorii de arta pentru a-si proteja creatiile intelectuale de pericolul de a li se copia, falsifica sau utiliza in mod ilegal propriile lor creatii ( dimensiunea juridica a modalitatilor de protectie a creatiilor intelectuale);
2. Identificarea falsurilor in raport cu creatiile autentice existente pe piata operelor de arta.
3. Perfectionarea si diversificarea cailor de diseminare a informatiilor in legatura cu eforturile InfoCons de constientizare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor, mai ales a drepturilor de despagubire, prin actiuni de informare, consiliere si educare a consumatorilor, pentru crearea unui curent de respingere a asa ziselor creatii artistice, de eliminare a falsurilor si copiilor neautorizate de pe piata operelor artistice ( in domeniul audiovizual in special, unde se pirateaza CD-uri, DVD-uri sau se copiaza si folosesc in mod neautorizat diverse programe de calculator etc) ;
4. Cresterea importantei si promovarea rolului societatii civile (organizatiilor neguvernamentale). In acest sens, ANPCCPSR va sprijini infiintarea unui ONG, intitulat `ASOCIATIA PENTRU PROTEJAREA INTEGRITATII SI AUTENTICITATII VALORILOR PATRIMONIULUI NATIONAL’ (` APIAVAPAN’) care sa actioneze in directia protejarii atat a operelor de arta care fac parte din patrimoniul national, dar si a drepturilor cetatenilor de a beneficia de garantii legale in cazul procurarii de obiecte de arta falsificate, precum si infiintarea unei asociatii de profil intitulate : ‘ASOCIATIA PENTRU EXPERTIZAREA OBIECTELOR DE ARTA’ (‘A.E.O.A.’)
1.5 Justificare.
(a) Relevanta proiectului fata de obiectivele programului.
Reforma legislatiei interne constituie o prioritate in cadrul procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Statul roman depune eforturi sustinute pentru crearea unui sistem juridic si legislativ care sa raspunda cerintelor societatii democratice si eficientei economice. Pentru asigurarea unor servicii publice eficiente si de calitate pentru cetateni, este necesara transformarea graduala a actualului sistem, incat acesta sa satisfaca cerintele curente si exigentele viitoare. O astfel de transformare o constituie crearea unui sistem valid de consultare si antrenare a cetatenilor in procesul de gestionare a principalelor sfidari ce pot sa apara in sanul comunitatii.
Printre prioritati, un loc important il ocupa necesitatea crearii unui sistem inovativ, util, functional si flexibil de comunicare intre cetatean si reprezentantii autoritatii, capabil sa semnaleze prompt aparitia unor fenomene de incalcare a drepturilor cetateanului consumator de produse si servicii.
(b) Relevanta proiectului fata de prioritatile programului.
Proiectul se adreseaza urmatoarelor prioritati din cadrul programului:
Prioritatea nr. 1 – introducerea de noi instrumente, proceduri si mecanisme care sa conduca la imbunatatirea protectiei consumatorului de arta; Crearea unui sistem valid de informare, consiliere si educare a cetatenilor, prin utilizarea unor canale de comunicare formala si informala (web, mass media scrisa si vorbita, telefon, intalniri informale, cu ocazia unor expozitii, premiere de teatru sau film, lansari de carte), care sa contribuie la cresterea implicarii si responsabilizarii cetatenilor in procesul de formare a pietei operelor de arta in Romania.
Prioritatea nr. 2 – Dezvoltarea parteneriatului atat la nivel national dar si la nivelul comunitatilor locale. Astfel, activitatile proiectului incurajeaza parteneriatul la nivel local indeosebi prin organizarea unor intalniri periodice, informale, cu ocazia unor evenimente culturale ( vernisaje, lansari de carte, spectacole, etc) intre promotorii comertului cu obiecte de arta din comunitatea locala si reprezentantii consumatorilor, oferindu-le sansa unui dialog liber si deschis pe subiecte de interes pentru comunitatea locala. La aceste intalniri sunt invitati si reprezentantii mass-media locala pentru o mai buna cunoastere si reflectare a problematicii specifice acestui domeniu.
Prioritatea nr. 3 – Infiintarea unei ‘Asociatii pentru Protejarea Integritatii si Autenticitatii Valorilor Patrimoniului National’ ( ‘APIAVAPAN’)
1. Obiective
Pornind de la realitatea existenta, conform careia organele abilitate ale statului sunt confruntate cu tot mai multe dificultati in controlarea si contracararea fenomenelor de infractionalitate in domeniul comertului, inclusiv in sfera comertului cu opere artistice;
avand in vedere perspectiva aderarii Romaniei la UE, la inceputul anului 2007, cand piata autohtona va fi deschisa larg circulatiei marfurilor si produselor straine, consumatorii din tara noastra vor fi confruntati cu fenomene extrem de diverse, care reclama un mecanism de protectie adecvat.
Cadrul legal:
Intreaga legislatie romana in domeniu se bazeaza pe principiul urmator:
‘Obiectele clasate in categoria patrimoniala de bunuri ale Tezaurului National, aflate in proprietate publica, sunt inalienabile. Instrainarea acestora, cu orice titlu sau pe orice cale, este lovita de nulitate absoluta.’
Exista suficiente instrumente de ordin juridic care pot fi folosite in activitatea specifica a acestei institutii, prevederile legale existente in Codul Penal, Codul Civil, legi speciale, s.a.m.d.. Ele reprezinta o baza juridica solida, care poate fi invocata in actiunea de protectie si recuperare a bunurilor apartinand patrimoniului national.
Problema protejarii din punct de vedere juridic a patrimoniului national este o obligatie ce decurge din legislatia interna (OG. 27/1992 privind unele masuri pentru protectia patrimoniului cultural national, amendata prin Legea 11/1994; Legea 79/1993 privind aderarea Romaniei la Conventia UNESCO referitoare la interzicerea transferului ilicit de bunuri culturale; OG. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national; Legea 41/1995 privind protejarea patrimoniului cultural national; OG 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, s.a.m.d.), precum si din prevederile Conventiilor internationale la care Romania a aderat sau este in curs de aderare: Conventia Culturala Europeana (‘Conventia de la Paris’-1954), ‘Carta Europeana a Patrimoniului European’, adoptata prin Rezolutie a Comitetului Ministerial al Consiliului Europei -1975, Recomandarea 880/1979 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei etc.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana presupune respectarea prevederilor cuprinse in urmatoarele acte normative, emise de Consiliul Europei, care impun Romaniei adoptarea de masuri legale pentru :
A. Identificarea si evidenta patrimoniului cultural:
– Conventia pentru protejarea patrimoniului cultural si natural mondial, UNESCO, 1972 (art.4: ‘Fiecare stat parte a acestei Conventii recunoaste ca este datoria sa primordiala sa asigure identificarea, protectia, conservarea, prezentarea si transmiterea catre generatiile viitoare a patrimoniului cultural definit prin Art. 1 si 2 ale prezentei conventii ‘);
B. Prevenirea transferului ilicit de bunuri culturale:
– Conventii ONU-UNESCO, ratificate de Romania: ‘Conventia referitoare la mijloacele de prevenire si interzicere a transferului, importului si exportului de bunuri culturale’-1970, ratificata de Romania prin Legea 79/1993; ‘Conventia referitoare la protectia patrimoniului cultural si natural mondial’-1972, ratificata de Romania in anul 1990.
Tinand cont de aceste obligatii internationale, asumate de Romania in ultimii ani, precum si de legislatia specifica a Uniunii Europene, la care Romania va adera in curand, este necesara infiintarea unei aociatii nonguvernamentale, care sa asigure accesul cetatenilor din Romania la informatii si demersuri privind asigurarea integritatii patrimoniului national, se va actiona pentru infiintarea unei: ‘Asociatii pentru Protejarea Integritatii si Autenticitatii Valorilor Patrimoniului National’ (APIAVAPAN)
Protectia consumatorilor fata de eventualitatea producerii unor daune patrimoniale, rezultate prin savarsirea de acte ilicite, cum ar fi falsificarea si contrafacerea obiectelor artistice ori instrainarea obiectelor apartinand patrimoniului national, trebuie facuta prin justitie, dar de catre o entitate specializata, care sa actioneze in numele cetateanului si pentru interesele acestuia.
O asemenea entitate trebuie sa apeleze la profesionisti din varii domenii (juristi, experti si specialisti, mai ales practicieni recunoscuti in domeniul cultural, istoric, artistic s.a. ).
In activitatea sa curenta trebuie sa beneficieze de urmatoarele calitati:
1. sistem informational integrat performant;
2. mobilitate dinamica interactiva;
3. transparenta la nivel decizional si confidentialitate la nivel operational;
4. parteneriat cu structurile societatii civile: mass-media, asociatii profesionale, organisme non- guvernamentale etc.;
5. diversitate si originalitate in alegerea mijloacelor specifice de activitate;
6. corelare a nivelului resurselor puse in miscare cu nivelul rezultatelor efective obtinute.
Prin Statutul de organizare si functionare ‘Asociatia pentru Protejarea Integritatii si Autenticitatii Valorilor Patrimoniului National’ ( APIAVAPAN) isi propune, printre altele, sa conlucreze cu institutiile statale pentru protectia, prin mijloace judiciare, a integritatii unor valori artistice si culturale apartinand patrimoniului national (opere de arta, cladiri de patrimoniu, creatii intelectuale etc) valori aflate in pericol de deteriorare sau de disparitie, ori de transformare a situatiei lor juridice initiale.
Aceasta Asociatie isi va propune sa intreprinda demersuri temeinice, calificate si energice, pentru a proteja si recupera valorile patrimoniului national, devenite obiect al unor actiuni ilegale.
2.Obiective
‘Asociatia pentru Protejarea Integritatii si Autenticitatii Valorilor Patrimoniului National’ ( APIAVAPAN) trebuie sa conlucreze cu specialisti calificati, experti, istorici, juristi, pentru studierea legislatiei straine si aplicarea legilor romanesti, a prevederilor existente in tratate si acorduri internationale, pentru recuperarea pe cale legala sau negocierea unor bunuri sau valori romanesti aflate in strainatate.
APIAVAPAN este similara unor organisme existente in tarile civilizate ale lumii, unele avand caracter academic: ‘English Heritage’ (in Marea Britanie), de stat ‘Subdirectia Inventarului General din cadrul Directiei Patrimoniului’ (in Franta) sau caracter privat: ‘The National Trust for Historic Preservation’ (S.U.A), ‘Casa Monumentelor si Siturilor Istorice’ (Franta).
In linii generale, APIAVAPAN va avea ca scop esential asigurarea integritatii patrimoniului national, urmand sa actioneze in doua directii:
a) cunoasterea si inventarierea patrimoniului cultural romanesc aflat in tara sau instrainat;
b) recuperarea unor valori materiale, rezultate din fapte ilicite care afecteaza patrimoniul national, aflate in prezent in strainatate.
Domenii de actiune:
– Reglementarea situatiei juridice a bunurilor ‘Fundatiei Gojdu’ (Ungaria), evaluata la cateva zeci de milioane de dolari;
– Reglementarea situatiei juridice a unor bunuri care au apartinut comunitatilor romanesti din tarile limitrofe (scoli, biserici, asezaminte de cultura etc.);
– Identificarea, clarificarea situatiei juridice si recuperarea colectiei de tablouri si timbre ce au fost scoase din tara de catre fostul rege Carol al II-lea;
– Identificarea, localizarea si clarificarea situatiei unora dintre operele de arta apartinan lui Constantin Brancusi, care au parasit teritoriul Romaniei in conditii obscure;
– Stabilirea situatiei juridice a unor exponate de muzeu, apartinand patrimoniului cultural national, aflate in expozitii si muzee din strainatate: Viena, Berlin, SUA etc;
– Urmarirea in justitie si recuperarea obiectelor cu valoare istorica, declarate bunuri de patrimoniu, sustrase sau trecute in mod ilicit granita;
– Recuperarea proprietatilor apartinand lui Nicolae Iorga din Albania (cladirea fostului ‘Institut roman din Albania’, situat in localitatea albaneza SARANDA, realizata de arh. Petre Antonescu in 1937, pe terenul daruit de statul albanez lui N. Iorga, o cladire superba, similara cu ‘Academia di Romania’ de la Roma);
– Analizarea si solicitarea de daune pentru incalcarea dreptului de proprietate intelectuala prin folosirea ilegala sau abuziva a unor inventii romanesti, brevete, sau a unor ‘branduri’ de firma: ‘Gerovital’, marca de tigari ‘Carpati’ etc;
– In baza normelor internationale privind protectia proprietatii intelectuale, APIAVAPAN este indrituit sa sesizeze forurile internationale competente, carora li se va solicita sa recunoasca in mod solemn prioritati stiintifice romanesti (exemple: insulina, cibernetica consonantista, etc.) precum si impiedicarea utilizarii neautorizate a unor simboluri romanesti: Vlad Tepes (pentru simbolul lui Dracula), ‘Ciobanescul maghiar’ ca rasa canina de sine statatoare, in realitate fiind vorba de ‘Mioriticul carpatin’ etc.;
– Operatiuni de reprezentare a intereselor unor cetatenii romani indrituiti sa solicite obtinerea de despagubiri din partea unor terte state: de exemplu, rezolvarea problemelor proprietatilor cetatenilor romani din Cadrilater, despagubirea victimelor Holocaustului, recuperarea unor sume de bani datorate cetatenilor romani, ca urmare a persecutiilor de ordin etnic, religios sau politic etc.;
– Reprezentarea pe plan international a intereselor juridice ale unor cetateni romani (sportivi, artisti, diverse persoane fizice etc.), care au fost prejudiciati in drepturile lor patrimoniale sau au fost retinuti, arestati, judecati, expulzati etc. De exemplu: false cazuri de dopaj, incalcarea drepturilor de ‘copy-right’ etc.;
– Verificarea situatiei minorilor de origine romana, aflati in strainatate, in urma unor adoptii ilegale si reprezentarea intereselor familiilor acestora, in cazul in care se va dovedi ca minorii sunt supusi la rele tratamente, abuzuri sau se constata disparitia lor;
– Inventarierea si valorificarea oricaror fel de informatii privind existenta pe teritoriul Romaniei a unor comori arheologice, a unor tezaure monetare, a unor ‘situri’ ce ar putea contine relicve arheologice si desfasurarea, in conformitate cu cadrul legal existent, a unor operatiuni de identificare, prin mijloace tehnice moderne (tele-detectie, scanare electromagnetica, etc.) a acestor posibile arealuri continand valori arheologice, istorice sau numismatic, efectuandu-se demersurile necesare pentru punerea lor in valoare in folosul patrimoniului national.
Totodata, se va actiona pentru sensibilizarea opiniei publice, pentru depistarea si tragerea la raspundere a ‘cautatorilor de comori’, care au devastat obiective de interes istoric (cetati, biserici, tumuli de pamant), de unde au sustras obiecte de valoare, icoane, obiecte de arta religioasa, relicve arheologice antice sau medievale, monede de aur, argint sau bronz, minerale sau pietre pretioase (flori de mina), cu valoare de patrimoniu, trecandu-le peste granita in mod ilicit. Toate acestea vor fi identificate, catalogate si se vor sesiza organele in drept pentru a proceda la recuperarea lor de la detinatorii ilegitimi.
3. Mijloace de lucru
Pentru implementarea proiectului propriu-zis, urmeaza a fi parcurse urmatoarele doua etape:
Etapa I
a) Infiintarea oficiala a APIAVAPAN (Statut, Regulament de Functionare, inregistrare ca persoana juridica etc.)
Termen: 2 luni
b) Stabilirea unei structuri organizatorice si a partii de logistica (sediu, personal, dotare tehnica).
Termen : 3 luni
Etapa II
a) Stabilirea obiectivelor si strategiilor de activitate pe termen scurt si mediu;
b) Demararea activitatii propriu-zise.
APIAVAPAN va avea o activitate complexa care va consta in:
– identificarea si inventarierea cazurilor si situatiilor in care patrimoniul national a fost prejudiciat;
– localizarea bunurilor si identificarea actualilor detinatori;
-actiuni de ordin judiciar pentru a determina pe actualii detinatori de bunuri apartinand patrimoniului national sa le restituie, sa ofere compensatii sau despagubiri.
Ca prime actiuni APIAVAPAN va realiza urmatoarele:
a. Inventarierea dosarelor prezentate in mas-media in ultimii 10-12 ani, continand cazuri care pot face obiectul unor demersuri ale APIAVAPAN
b. Contactarea conducerii unor institutii de stat (Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul de Finante) pentru a se pune la dispozitie date privind demersurile anterioare pe aceasta linie;
c. Consultarea arhivele istorice ale MI, SRI, SIE, a Arhivelor Statului, fondurile de manuscrise si documente de la Academia Romana etc.
d. Conlucrarea cu Fundatia Culturala Romana, Directia de Patrimoniu din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, cu fundatiile create special pentru recuperarea acestor bunuri ;
e. Consultarea unor specialisti (muzeografi, istorici) pentru a stabili un ‘Corpus’ al valorilor de patrimoniu cultural instrainat;
f. Consultarea cu reprezentanti ai organizatiilor apartinand exilului romanesc pentru identificarea bunurilor apartinand unor cetateni romani, a caror situatie juridica reclama o asistenta de specialitate;
g. Preluarea datelor si informatiilor existente in ‘Registrul National al bunurilor culturale mobile disparute, distruse sau furate’, instituit de prevederile art. 8 din OG 68/1994, din ‘Repertoriul Arheologic National’, precum si informatiilor din alte surse, prin care APIAVAPAN va crea o ‘Banca de Date’, cu caracter public, unde vor fi catalogate toate bunurile ce fac obiectul de activitate al asociatiei;
h. Fiind o institutie transparenta, APIAVAPAN va edita un ‘Buletin’ lunar, in care va prezenta principalele aspecte ale activitatii sale, va avea o pagina pe INTERNET si va face schimb de experienta si informatii cu institutii similare din tara sau strainatate;
I. APIAVAPAN va atrage sponsorizari din care va acorda burse pentru pregatirea unor studenti din anii terminali sau a unor tineri absolventi, care se vor specializa in domeniul legislatiei unor anumite tari, pe aspecte de ordin procedural, drept civil, comercial, in istorie, evaluari, restaurari opere de arta, etc. Acestia urmeaza sa fie cooptati ulterior, functie de necesitatile agentiei, in actiunile specifice ale APIAVAPAN;
j. APIAVAPAN va semna contracte de consultanta cu juristi de prestigiu, cu cadre didactice universitare, cu experti care vor fi colaboratori externi ai Asociatiei.
Totodata, se doreste implicarea a cel putin patru ONG-uri in proiect, prin participarea acestora activa la intalnirile periodice cu reprezentantii autoritatilor locale, privind elaborarea proiectelor publice in viitor. Proiectul va facilita atragerea de proiecte cu finantare majora, prin asigurarea sustinerii publice a acestora.
