O nouă provocare în societatea modernă de astăzi o reprezintă actualizarea conceptului de proprietate intelectuală.
Conform definiției date de către Uniunea Europeană:
“Proprietatea intelectuală desemnează ansamblul drepturilor exclusive acordate asupra creațiilor intelectuale. Aceasta se împarte în două ramuri: proprietatea industrială, care cuprinde invențiile (brevetele), mărcile, desenele și modelele industriale și denumirile de origine, pe de o parte, și drepturile de autor, care vizează operele literare și artistice, pe de altă parte. De la intrarea în vigoare a Tratatuluiprivind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în 2009, UE are o competență explicită în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (articolul 118).”
Din păcate legislația neunitară în domeniul acesta a fost și este un izvor de dispute legale și de pierderi materiale extrem de importante Nevoia de a proteja în vreun fel inventiile, drepturile de autor, etc a apărut odată cu însăși umanitatea.
Dacă lipsa instrumentelor de tipărire a condus la diverse metode și mijloace de protecție a acestora (scrieri secrete, transmitere orală selectivă, etc) apariția tiparului a schimbat total situația Astfel a apărut într-un final și primul tratat, Convenția de la Berna, care stabilea subiectele juridice, modul de protecție și mecanismele de implementare. Ulterior au apărut Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale WIPO (1967) iar în fiecare stat sau uniune statală organizații cu caracter specific în domeniu.
Teoretic scopul acestor organizații naționale, de exemplu OSIM și ORDA în România, a fost acela de a continua activitatea de înregistrare a brevetelor de invenție, mărcilor etc realizate de către proprii cetățeni sau la cererea unor cetățeni care au înregistrat aceste brevete și mărci și în alte țări în vederea obținerii unui cadru juridic al acestora Problematica acestor sisteme de protecție este diversă și de aceea ne vom referi la câteva aspecte mai importante și anume:
- Amestecul și interferențele politicii de stat în acest domeniu.
Un exemplu concludent în acest sens este dat de situația din USA în raport cu refuzul de a achita drepturile materiale cuvenite proprietarilor de brevete de inventii și mărci pe durata existenței unei stări de conflict între statul american și statul al cărui cetățean este posesorul brevetului. În plus Congresul USA are dreptul și posibilitatea de a bloca aceste plăți în cazul constatării anumitor situații considerate a fi de către acesta, drept încălcări ale democrației, drepturilor omului, etc dar care nu reprezintă o stare de război.
Pentru a înțelege exact mărimea acestui conflict și a sumelor angrenate vom prezenta un exemplu concret legat de lipsa încheierii unui tratat de pace după al doilea război mondial.
În baza lipsei tratatului de pace și a legislației americane sus menționate, UȘA a refuzat și refuza să achite drepturile cuvenite folosirii brevetului de foraj la mare adâncime a inventatorului român Ion Basgan, adică sume de ordinul miliardelor de dolari.
Nici Henri Coandă nu are o situație foarte clară în raport cu drepturile cuvenite pentru invențiile sale 2. Inexistenta unei legislații universal valabile în domeniu precum și a unor mecanisme și instituții juridice aferente și universal recunoscute Pentru a înțelege acest aspect vom prezenta cazul condamnării penale a liderului Rusiei de către o instituție în care Rusia și alte țări nu sunt membre sau care prin norme juridice interne își conferă drepturi de a ocoli sau neaplica aceste hotărâri chiar dacă recunosc instituția respectivă și sunt semnatare ale unor convenții în acest sens.
Acest aspect analizat mai sus are în mod evident și un caracter politic generat de interesul de grup și nu în sensul clamat oficial.
Trebuie observată și ca una dintre criticile majore aduse acestor organizații de tip multiguvernamentale constă în aceea ca nu sunt formate din persoane alese, în cazul WIPO aceasta având 183 de state membre.
În contrapartidă organizațiile neguvernamentale au propus prin Declarația de la Geneva o reconsiderare a rolului WIPO 3. Sursele financiare ale sistemului de protecție intelectuală sunt nelimitate ( in 2006 venitul WIPO de 500 milioane de franci elvețieni provenea in proporție de 90% din colectarea de taxe) și crează dispute cu organizațiile neguvernamentale care folosesc în sprijinul lor și argumentele de mai sus.
- Definirea domeniului și aplicabilității conceptului în sine de proprietate intelectuală mai ales in contextul exploziei sistemelor de inteligență artificială.
Acest subiect este cel mai “fierbinte “ dintre toate și incumbă analize și decizii cu baze variabile și multe neclare sau irelevante juridic În mod normal legea universală a bunului simț ar trebui să genereze o serie de decizii, măsuri și luări de poziție în construcția oricărui mecanism global de această anvergură și cu acest subiect.
Astfel nu se pot înregistra și proteja intelectual calcule matematice, nume propriii, rase de animale, substantive, etc Sa ne gândim un pic ce ar însemna să plătim astfel de taxe pentru folosirea lui 1 plus 1, numelui de Ion IA (adică Ion de la Guvern), ciobănesc romanesc mioritic etc etc Pentru a putea oferi o imagine reală a vastitatii domeniului abordat, vom prezenta un caz interesant petrecut în România.
În fapt firma OSIPET COMSERV SRL a produs o conservă destinată alimentației pisicilor pe care a denumit-o “ KITTY CAT”
În baza drepturilor de protecție intelectuală conferite proprietarului produsului destinat tot alimentației pisicilor sub numele de “KIT-E-KAT”, firma PAL PEDIGREE INC, societatea românească a fost acționată în instanță de către reprezentanții juridici din România ai concernului.
Instanța a fost pusă să aleagă între cele două argumentații și a dat în final dreptate firmei române motivația fiind ca:
– ambele produse au același scop și aceeași consumatori
– rețetele, modul de prepare, conținutul și mărimea produselor diferă vizibil
– ambalajele, scrisul, culorile și imaginile folosite sunt total diferite
– KITTY CAT este format din două cuvinte: un nume propriu – KITTY, și substantivul din limba engleză CAT (pisica în limba română) si diferă vizibil de KIT E KAT care este în altă limbă, este format din 3 cuvinte diferite, reprezintă in traducere un mod de apelare general folosit pentru chemarea pisicilor de genul “pis pis”!
Exemplele pot continua deoarece a fost o modă întreagă in a se copia nume de mărci din care se elimina câte o literă în scopul creării unei confuzii în mintea cumpărătorului, conducându-l spre a achiziționa un produs confundat a fi original dar in realitate fiind un produs contrafăcut.
Prima problema majora generata de către IA a fost cea legată de drepturile de autor în special, deoarece prin vasta capacitate de stocare, analiză și prelucrare a unor date protejate de drepturi de autor la baza dar care prin preluări de către surse neautorizate evită protecția legală A doua problemă uriașă este aceea ca IA poate crea subiecte de drept protejate de către sistemele actuale de protecție a proprietății intelectuale. În acest caz punându-se în discuție aceleași argumente precum în cazul produselor realizate de către om.
În plus apar și următoarele probleme juridice și morale materializate prin intermediul întrebărilor de mai jos:
– un sistem de IA are în componență subansamble produse de diverși producători. Ca atare care va fi modul de împărțire a aportului fiecărui subansamblu și producător in parte ?
– în ce mod se va face constatarea produsului IA ca subiect al dreptului de proprietate intelectuală ?
– cine va face această constatare și cine va avea dreptul de a înregistra spre protejare produsul IA ?
– cine va încasa sumele obținute de pe urma exploatării produsului IA ?
– cine și cat va încasa taxele cuvenite pentru protecția oferită ?
– imaginea exterioară de tip umanoid folosita de către sistemele de tip IA este echivalentă sau nu omului?
– folosind modelele umanoide IA va putea să își genereze propriile sisteme de protecție a proprietății intelectuale? Ne putem imagina o WIPO, un OSIM, etc virtual al IA?
Până atunci să urăm un la mulți ani de Ziua Mondială a proprietății intelectuale cu o 9 atitudine oferită de INFOCONS !
Cezar Osiceanu
