Orașele și regiunile care conduc inovația mondială – Top 100 Global Innovation Index 2026
Raportul WIPO cartografiază cele mai puternice 100 de centre de inovație ale planetei. Asia și America de Nord domină vârful clasamentului, Europa este bine reprezentată, iar România lipsește deocamdată din top.
Inovația nu se distribuie uniform pe hartă: ea se concentrează în câteva zone urbane care adună laolaltă universități de top, companii, cercetători și investitori. Cea mai recentă ediție a Global Innovation Index (GII), realizată de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO / OMPI), cartografiază cele mai puternice 100 de centre de inovație („clustere”) ale planetei, răspândite pe șase dintre cele șapte continente ale lumii. În fruntea acestui clasament mondial se află, pentru al doilea an consecutiv, marele cluster transfrontalier Shenzhen–Hong Kong–Guangzhou.
Aceste orașe și regiuni sunt, practic, fabricile de idei ale lumii — locurile unde cercetarea se transformă cel mai rapid în produse, companii și locuri de muncă. Pentru consumatori, ele sunt sursa multora dintre tehnologiile, medicamentele și serviciile digitale care ajung, mai devreme sau mai târziu, în viața de zi cu zi.
Ce este un „cluster” de inovație
Un cluster de inovație este o concentrare geografică de activitate inventivă — măsurată, în principal, prin numărul de cereri de brevete și de publicații științifice dintr-o anumită zonă. Cu cât o regiune generează mai multă cercetare și mai multe invenții, cu atât urcă în clasament. Raportul WIPO privește atât „scala” (volumul total de activitate), cât și „intensitatea” (activitatea raportată la populație), oferind astfel două perspective complementare asupra a ceea ce înseamnă un pol de inovație performant.
Ceea ce transformă o simplă aglomerare urbană într-un veritabil pol de inovație este densitatea legăturilor dintre actorii săi: universități care produc cercetare de vârf, companii care o pun în practică, investitori dispuși să finanțeze idei riscante și un cadru care încurajează asumarea responsabilă a riscului. Atunci când aceste ingrediente se întâlnesc într-un singur loc, rezultatul este un efect de accelerare greu de reprodus în altă parte.
Podiumul global: Asia și America de Nord în frunte
Primele cinci centre de inovație ale lumii și-au păstrat, toate, pozițiile față de anul trecut, ceea ce subliniază stabilitatea de la vârful clasamentului. Ordinea este următoarea: pe locul 1, Shenzhen–Hong Kong–Guangzhou (China și Hong Kong); pe locul 2, Tokyo–Yokohama (Japonia); pe locul 3, San Jose–San Francisco (Statele Unite); pe locul 4, Beijing (China); iar pe locul 5, Seoul (Coreea de Sud).
Faptul că toate cele cinci centre din vârf și-au menținut pozițiile spune multe despre cât de greu se clintește ierarhia inovației: odată constituite, marile poluri de cercetare și tehnologie tind să se autoîntărească, atrăgând tot mai mult talent, capital și companii. Trei dintre primele cinci centre sunt în Asia (Shenzhen–Hong Kong–Guangzhou, Tokyo–Yokohama și Beijing), unul în America de Nord (San Jose–San Francisco, inima „Silicon Valley”) și unul tot în Asia de Est (Seoul), ceea ce ilustrează deplasarea centrului de greutate al inovației mondiale către Asia.
Cine domină la numărul de centre de inovație
Privind numărul total de clustere prezente în top 100, China și Statele Unite conduc pentru al patrulea an consecutiv: China găzduiește acum 25 de centre de inovație, iar Statele Unite, 20. Pe locul următor se află Germania, cu șapte clustere (cel mai bine clasat fiind Munchen, pe locul 28), urmată de India (cu Bengaluru pe locul 25) și de Regatul Unit (cu Londra pe locul 8), fiecare cu câte patru clustere în top 100.
Europa, bine reprezentată pe hartă
Deși vârful clasamentului este dominat de Asia și de America de Nord, Europa are o prezență consistentă în top 100, cu numeroase orașe și regiuni recunoscute. Printre cele mai bine clasate se numără Londra (locul 8), Paris (locul 11), Amsterdam–Rotterdam (locul 26), Munchen (locul 28), Stockholm (locul 30), Zürich (locul 40), Milano (locul 45) și Copenhaga (locul 47), alături de alte centre precum Bruxelles–Anvers, Dublin, Viena, Helsinki, Oslo și Varșovia.
La capitolul intensitate — adică activitatea de inovație raportată la populație — Europa dă unii dintre cei mai buni performeri. Eindhoven (Țările de Jos) și Helsinki (Finlanda) conduc între centrele din Uniunea Europeană, iar cinci clustere europene se regăsesc în primele 15 din lume la acest indicator. Este dovada că un pol de inovație puternic nu depinde neapărat de dimensiunea orașului, ci de densitatea talentului și a cercetării.
Provocarea centrală a Europei, notată de raport, nu ține de calitatea cercetării, ci de capacitatea de a o transforma în firme care cresc rapid, în finanțare pentru extindere și în creștere a productivității. Cu alte cuvinte, Europa are ingredientele, dar trebuie să lucreze la „rețeta” prin care ideile devin afaceri de succes. Este exact tipul de provocare care privește și România, ca parte a pieței unice europene.
Economiile emergente își fac loc în top
Clasamentul nu mai este apanajul exclusiv al economiilor bogate. Mai multe centre din economii cu venituri medii au intrat în top 100, semn că inovația se răspândește dincolo de hub-urile tradiționale. Astfel, São Paulo (locul 49, Brazilia) este cel mai bine clasat centru din America Latină, urmat de Istanbul (locul 56, Turcia), Tehran (locul 65, Iran), Mexico City (locul 82, Mexic), Cairo (locul 86, Egipt) și Kuala Lumpur (locul 90, Malaysia).
Riyadh (Arabia Saudită) a intrat pentru prima dată în top 100, pe locul 92, iar cea mai spectaculoasă ascensiune a anului îi aparține clusterului chinez Ningde, care a urcat 24 de poziții, de pe locul 99 pe locul 75, susținut de dezvoltarea producției de baterii.
Aceste evoluții confirmă o tendință de fond semnalată de raport: inovația se diversifică la bază, chiar dacă rămâne concentrată la vârf. Din ce în ce mai multe economii cu venituri medii reușesc să construiască poli de inovație capabili să concureze internațional, mai ales în domenii precum producția avansată, tehnologiile curate și industriile bazate pe cunoaștere. Este o veste bună pentru consumatorii din întreaga lume, pentru că înseamnă mai multă concurență, mai multe surse de inovație și, în timp, produse mai bune și mai accesibile.
Scală versus intensitate: două fețe ale inovației
Raportul introduce o comparație utilă între „scală” și „intensitate”. Cele mai intensive centre de inovație raportat la populație sunt San Jose–San Francisco (Statele Unite) și Cambridge (Regatul Unit), care ocupă primele două poziții la acest capitol. Pe locul trei se află Ningde (China), împins de gigantul producător de baterii CATL, urmat de Boston–Cambridge (Statele Unite) și Oxford (Regatul Unit).
La clasamentul de intensitate a intrat, între primele 10, și Daejeon (Coreea de Sud), semn că polii de inovație de talie medie, dar foarte concentrați, câștigă teren. Comparația arată că foarte puține orașe reușesc să fie simultan mari și intense: doar San Jose–San Francisco și Boston–Cambridge se regăsesc în primele 10 la nivel mondial la ambele criterii. Alte centre excelează la un singur capitol — Göteborg (Suedia), de exemplu, este abia pe locul 100 ca scală, dar pe locul 18 ca intensitate, în timp ce Delhi (India) urcă pe locul 27 la scală, dar coboară spre locul 96 la intensitate.
Distincția are o miză practică: un oraș mare poate genera un volum uriaș de invenții tocmai pentru că are milioane de locuitori, fără ca aceasta să reflecte neapărat o eficiență ridicată. Intensitatea, în schimb, arată cât de „dens” este ecosistemul de inovație — și explică de ce centre relativ mici, precum Cambridge sau Oxford, se pot măsura cu metropole mult mai mari.
De ce lipsește România din clasament
O observație onestă, dar importantă: niciun oraș din România nu se regăsește în clasamentul celor mai puternice 100 de centre de inovație ale lumii. Este un semnal de context care se leagă direct de poziția generală a țării în Global Innovation Index și de nevoia de a întări legăturile dintre cercetare, universități și mediul de afaceri.
Absența nu înseamnă lipsa potențialului. Exemplele din raport — de la ascensiunea unor orașe din economii emergente, la performanța de intensitate a unor centre europene relativ mici — arată că un pol de inovație se poate construi și în afara marilor metropole, atunci când există o masă critică de talent, cercetare și investiții, susținută de instituții solide. Este o direcție în care România are loc de creștere. Concentrarea investițiilor în cercetare, sprijinirea universităților și crearea unor legături mai strânse cu mediul de afaceri sunt pașii prin care, în timp, ar putea apărea și la noi un pol de inovație vizibil pe harta mondială.
Ce înseamnă pentru consumatori
Centrele de inovație ale lumii pot părea îndepărtate de viața de zi cu zi, dar ele sunt locurile unde se nasc multe dintre produsele pe care ajungem să le folosim cu toții: de la tehnologii medicale și medicamente noi, la mașini electrice, baterii mai eficiente și servicii digitale. A urmări unde și cum se concentrează inovația ne ajută să înțelegem de unde vin schimbările care ne afectează, ca și consumatori, opțiunile și prețurile.
InfoCons, în calitate de membru al WIPO, urmărește constant rapoartele și analizele internaționale care influențează piața și viața consumatorilor și promovează informarea corectă, astfel încât fiecare persoană să înțeleagă mai bine lumea din jurul său. Pentru că, în fond, principiul rămâne același: Alege bine, te simți bine!
Semnătura: Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Proprietate Intelectuală
