Organizația Mondială a Sănătății declară unul dintre cei mai comuni îndulcitori artificiali din lume un posibil carcinogen. Este vorba despre aspartam, un îndulcitor folosit în sucuri acidulate fără zahăr, guma de mestecat și alte produse fără zahăr. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului include aspartamul în lista aditivilor posibili carcinogeni pentru oameni în luna iulie.
- Ce este aspartamul?
- În ce produse este folosit?
- Asparatmul, riscuri pentru sănătate
- Decizia OMS
- Avertisment pentru cei ce vor să slăbească consumând băuturi fără zahăr
-
Ce este aspartamul?
Aspartamul este un îndulcitor cu conținut scăzut de calorii, utilizat de decenii ca o modalitate de a reduce aportul de zahăr adăugat, în timp ce oferă totuși satisfacția de a gusta ceva dulce. Aspartamul este de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul, astfel încât este necesară doar o cantitate mică pentru a obține aceeași dulceață ca în cazul zahărului. În pliculețele pentru îndulcitori de masă și în alimentele și băuturile preparate, aspartamul este adesea amestecat cu alți îndulcitori sau componente alimentare pentru a minimiza gusturile amare și a îmbunătăți gustul general.
Aspartamul este format din doi aminoacizi – acid aspartic și fenilalanină. Odată ingerat, aspartamul este descompus în acești aminoacizi pentru a fi utilizați în sinteza proteinelor și metabolism. În plus față de acidul aspartic și fenilalanina, digestia aspartamului eliberează și o cantitate mică de metanol, o substanță prezentă în mod natural în alimente precum fructele, legumele și sucurile lor. Cantitatea de metanol rezultată din consumul unei băuturi îndulcite cu aspartam este de aproximativ cinci până la șase ori mai mică decât cea rezultată din aceeași cantitate de suc de roșii.1.
Nu este utilizat în produse ce vor fi tratate termic, care nu sunt suficient de acide sau care trebuie să aibă o perioadă de valabilitate mare. Prin ingestie, dar şi ca urmare a depozitării alimentelor la temperaturi de peste 300 grade Celsius, el se descompune în constituenţii săi, adică acid aspartic, fenilalanină şi metanol.
-
În ce produse este folosit aspartamul?
Tot mai mulți oameni optează pentru produsele fără zahăr, care conțin îndulcitorii artificiali. Pe piață se găsesc aum peste 6.000 de produse fabricate cu aspartam. Iată câteva alimente și băuturi care conțin aspartam:
- Băuturi răcoritoare fără zahăr sau cu conținut scăzut de zahăr
- Bere cu sau fără alcool
- Cidru
- Gumă fără zahăr
- Muștar
- Dressing de salată
- Gemuri și jeleuri cu conținut scăzut de zahăr, cum ar fi gemurile și conservele fără zahăr
- Amestecuri pentru băuturi dietetice,
- Cereale pentru micul dejun
- Condimente cu conținut scăzut de zahăr, cum ar fi siropul fără zahăr Gelatină fără zahăr
- Îndulcitori de masă
-
Aspartamul, riscuri pentru sănătate
Aspartamul a fost considerat un aditiv alimentar sigur pentru consum, doar dacă este consumat în anumite limite.
- Cantitate max zilnica permisa pentru un adult: 50mg/kg
- Doza de încorporare în alimente: 350-5000 mg/kg
De exemplu, o doză de Coca Cola Zero conține aproximativ 200 de miligrame de aspartam. Așadar, 12 doze de suc băute într-o zi ar putea reprezenta un pericol. Depășirea dozei limite recomandate ar putea avea următoarele efecte:
- Migrene
- Ameţeli
- Dificultăţi de concentrare şi menţinere a atenţiei
- Oboseala cronică
- Problemele ocular
- Scăderea acuităţii senzoriale
-
Decizia Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului
Deciziile Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului pot avea un impact semnificativ. Deciziile IARC au fost, de asemenea, criticate pentru că au creat alarmă inutilă în legătură cu substanțe sau situații greu de evitat. IARC are patru niveluri diferite de clasificare: carcinogen, probabil carcinogen, posibil carcinogen și necaracterizabil. Aceste niveluri se bazează pe puterea probelor, nu pe pericolul pe care o substanță îl prezintă.
Prima grupă include substanțe precum carne procesată și azbest, care au dovezi convingătoare că provoacă cancer, conform IARC.
Lucrul pe timp de noapte și consumul de carne roșie se încadrează în clasa “probabilă”, ceea ce înseamnă că există dovezi limitate că aceste substanțe sau situații pot provoca cancer la oameni și fie există dovezi mai bune că provoacă cancer la animale, fie există dovezi solide că au caracteristici similare altor carcinogene umane.
“Câmpurile electromagnetice de radiofrecvență” asociate cu utilizarea telefoanelor mobile sunt “posibil cauzatoare de cancer”. La fel ca și în cazul aspartamului, acest lucru înseamnă că există fie dovezi limitate că pot provoca cancer la oameni, dovezi suficiente la animale sau dovezi solide privind caracteristicile similare.
Ultima grupă – “necaracterizabilă” – înseamnă că nu există suficiente dovezi.
Aspartamul a fost studiat pe scară largă de-a lungul anilor. Anul trecut, un studiu observațional realizat în Franța pe un eșantion de 100.000 de adulți a arătat că persoanele care consumau cantități mai mari de îndulcitori artificiali – inclusiv aspartam – prezentau un risc ușor mai mare de cancer.
Acest studiu nu a putut însă dovedi că aspartamul cauzează creșterea riscului de cancer, iar au fost ridicate întrebări cu privire la metodologia celui de-al doilea studiu, inclusiv de către EFSA, care l-a evaluat. Acesta a fost un studiu realizat de Institutul Ramazzini din Italia în anii 2000, care a raportat că anumite tipuri de cancer la șoareci și șobolani erau asociate cu aspartamul.
-
Avertisment pentru cei ce vor să slăbească consumând băuturi fără zahăr
În luna mai, OMS a publicat ghiduri în care sfătuiește consumatorii să nu utilizeze îndulcitori fără zahăr pentru controlul greutății. Aceste ghiduri au provocat indignare în industria alimentară, care susține că aceștia pot fi utili pentru consumatori care doresc să reducă cantitatea de zahăr din dieta lor.
Recomandarea se bazează pe rezultatele unei revizuiri sistematice a datelor disponibile, care sugerează că utilizarea NSS ( non-nutritive sweeteners) nu aduce beneficii pe termen lung în reducerea grăsimii corporale la adulți sau copii. Rezultatele revizuirii indică, de asemenea, posibile efecte nedorite ale utilizării pe termen lung a NSS, cum ar fi un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și mortalitate la adulți.
Recomandarea se aplică tuturor persoanelor, cu excepția celor cu diabet preexistent, și include toți îndulcitorii non-nutritivi sintetici, naturali sau modificați care nu sunt clasificați ca zaharuri, regăsiți în alimentele și băuturile fabricate sau vândute separat pentru a fi adăugate de consumatori în alimente și băuturi. NSS comune includ acesulfam K, aspartam, advantam, ciclamate, neotam, saccharină, sucraloză, stevia și derivatele de stevia.
Recomandarea nu se aplică produselor de îngrijire personală și igienă care conțin NSS, cum ar fi pastă de dinți, creme pentru piele și medicamente, sau zaharurilor cu conținut scăzut de calorii și alcoolilor de zahăr (polioli), care sunt zaharuri sau derivate ale acestora ce conțin calorii și, prin urmare, nu sunt considerate NSS.
Deoarece legătura observată în datele de evidență între NSS și rezultatele bolilor poate fi influențată de caracteristicile inițiale ale participanților la studiu și de modelele complexe de utilizare a NSS, recomandarea a fost evaluată ca fiind condiționată, în conformitate cu procesele OMS de dezvoltare a ghidurilor.
Așadar, în urma mai multor studii, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului include aspartamul pe lista aditivilor alimentari posibili carcinogeni. Aspartamul este folosit de decenii în mii de alimente și băuturi fără zahăr. Cei care nu vor să consume multe calorii, beau preponderant astfel de băuturi. Pentru aceștia, OMS a venit cu o recomandare în luna mai a acestui an. Organizația i-a sfătuit pe consumatori să nu mai consume aceste băuturi fără zahăr cu scop de a scădea în greutate.
SURSE :
https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/aspartame
