Monumetele eroilor din Municipiul Brasov – InfoCons protectia consumatorilor de cultura te informeaza cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor – 15 Martie
Braşovul, acest „mărgăritar al Transilvaniei şi al Carpaţilor”, cum îl descria Alexandru Macedonski, a fost, în adâncurile originii sale, o vatră geto-dacică ale cărei vestigii – „obiecte de bronz de pe vremea dacilor, făcute după model roman” (Nicolae Orghidan „Ţara Bârsei”), au fost descoperite în marginea Şcheiului, la locul numit„Între Pietrii” sau „La Tene”. Timp de peste o mie de ani, evoluţia lui a fost asemănătoare cu cea a tuturor aşezărilor din zona intracarpatică, fără evenimente deosebit de spectaculoase. Începând cu secolul XIII, existenţa sa a cunoscut momente, unele dramatice, care i-au marcat istoria. Colonizată, după anul 1211, cu germani veniţi de la Rinul de Jos şi Turingia – strămoşii saşilor de azi –, localitatea de la poalele Tâmpei a fost denumită, succesiv, Brassovia, Barassu, Corona – Crunen (în „Catalogus Ninivensis” – 1234), şi Braşov(1294). Cotropit şi devastat de năvălitorii mongoli, la 1241, iar mai apoi de turci, la 1421, Braşovul a fost asediat de trei ori, între 1608–1613, de către trupele principelui Gabriel Bathory, şi incendiat la 21 aprilie 1689 (vezi „Biserica Neagră”), de ostaşii austrieci. La mijlocul secolului XIX, vreme de patru luni, din martie până în iunie 1849, a fost sub ocupaţia armatei ungare comandată de generalul Iosif Bem.
1916 şi 1944 au fost ani de tragedie şi suferinţă pentru populaţia oraşului.
“Caporal erou Constantin Mușat”- Municipiul Brăila – InfoCons protectia consumatorilor de cultura te informeaza cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor – 15 Martie
Singurele momente de frumoasă amintire le-au constituit cele 40 de zile de stăpânire românească la Braşov cuprinse între 16/29 august – 24 septembrie/7 octombrie 1916, precum şi perioada imediat următoare de după 25 august 1944. Atunci, în 16/29 august 1916, „…Oraşul întreg – exclama Nicolae Iorga – afla ceea ce n-a crezut: oastea regelui Ferdinand intrând biruitoare…” (Ioan Vlad, „Braşovul şi Marea Unire”, pagina 94). Cu 4 secole, în urmă, la 1 martie 1600, însuşi Marele Voievod Mihai Viteazul intra triumfal în Braşov, oprindu-se şi la „…bisericuţa sfântului Nicolae… în strana căreia a stat cu mâna pe sabia lui cuceritoare…”(Nicolae Iorga, la 1906).
Istoria oraşului şi a locuitorilor săi nu este consemnată numai în „cronici şi hrisoave”, ci se află încorporată şi în numeroasele şi variatele însemne memoriale ridicate în Şchei, în Cetate, în Blumăna sau Braşovechiul, cum denumea cartierele oraşului Andrei Bârseanu, la început de secol XX („Braşovul – o primă schiţă monografică”, în volumul conferenţialului universitar doctor Ioan Vlad, „ROMÂNISMUL BRAŞOVENILOR”).
MONUMENTUL EROILOR
Comăna de Jos
De la Mausoleul Eroilor, de Pe Tocile şi până la Cimitirul Ostaşului din Şprenghi, braşovenii au înălţat în memoria fiiilor lor, a tuturor celor căzuţi pe câmpurile de onoare şi în încleştările de pe aceste meleaguri, monumente, troiţe şi plăci comemorative ce le proslăvesc numele, faptele de arme ori spiritul lor de sacrificiu.
MONUMENTE ALE EROILOR
Intersecţie str. Bartolomeu – Brașov
În interiorul bisericii lutherane din Bartolomeu – bazilică din secolul XIII, pe un panou de 4,0 x 3,0 metri, în forma unei cărţi deschise, montat pe peretele din stânga altarului, sunt scrise numele a 38 de saşi braşoveni căzuţi pe diferite fronturi ale primului război mondial. Printre epitafurile de pe panou, cel scris la mijloc, între coloanele cu numele soldaţilor, are următorul conţinut: „Den Andenchen im weltkrieg 1914–1918 gefallenen Bartolomäer Gemeindeglieder” (În amintirea celor căzuţi în războiul mondial 1914–1918 din comunitatea Bartolomeu).
#infocons #protectiaconsumatorului #cultura
Semnat : Departamentul InfoCons protecția consumatorilor de cultura
Sursa : Consiliul Judetean Brasov
