MICROBIOMUL PROMITE APROAPE ORICE. CÂT ESTE ȘTIINȚĂ ȘI CÂT ESTE MARKETING ? – InfoCons Protecția Consumatorilor – Alina Epure
Probiotice pentru imunitate, bacterii pentru slăbit, teste de microbiom, „resetarea intestinului” și axa intestin–creier. Microbiomul este una dintre cele mai fascinante direcții ale medicinei moderne. Dar suntem deja capabili să îl „optimizăm” atât de precis pe cât ni se promite?
„Totul începe în intestin.” Este una dintre frazele pe care le auzim tot mai des.
Ai balonare? Microbiomul.
Nu slăbești? Microbiomul.
Ești obosit? Microbiomul.
Ai acnee? Microbiomul.
Ești anxios? Microbiomul.
Ai imunitatea scăzută? Tot microbiomul.
Iar dacă aproape orice problemă poate fi pusă pe seama microbiomului, piața are și soluția: probiotice, prebiotice, postbiotice, teste din scaun, diete personalizate și programe care promit să „refacă”, „reseteze” sau „echilibreze” flora intestinală.
Numai că microbiomul este, într-adevăr, important, ci este foarte important. Tocmai de aceea merită să îl scoatem din zona promisiunilor spectaculoase și să vedem ce știm cu adevărat, ce începem să înțelegem și ce încă nu putem promite.
În intestinul nostru există un ecosistem, nu o listă cu bacterii „bune” și „rele”
Când vorbim despre microbiomul intestinal, ne referim la o comunitate complexă de microorganisme și la materialul lor genetic, într-un ecosistem care interacționează permanent cu organismul gazdă.
Aceste microorganisme participă la numeroase procese: metabolizarea unor componente alimentare, producerea anumitor metaboliți, interacțiunea cu sistemul imun și menținerea funcției barierei intestinale.
Ceea ce am înțeles în ultimii ani este că relația dintre noi și microorganismele noastre este mult mai complexă decât vechea împărțire: bacterii bune versus bacterii rele.
Aceeași specie poate avea semnificații diferite în funcție de context.
Două persoane sănătoase pot avea microbiomuri diferite.
Compoziția microbiomului este influențată de alimentație, vârstă, mediu, medicamente (în special antibiotice), geografie, stil de viață și numeroși alți factori.
De aceea, nu avem astăzi o singură „rețetă” a microbiomului perfect. Și aceasta este prima informație importantă pentru consumator: diferit nu înseamnă automat bolnav.
Axa intestin – creier există. Dar intestinul nu ne controlează singur emoțiile
„Al doilea creier.”
„Fericirea începe în intestin.”
„90% din serotonină este produsă în intestin, deci repară microbiomul și îți repari starea psihică.”
Aceste mesaje au devenit extrem de populare.
Există într-adevăr o comunicare bidirecțională complexă între tractul gastrointestinal și sistemul nervos central, ceea ce numim axa intestin – creier.
Sunt implicate căi neuronale, endocrine, imune și metabolice, iar microbiota intestinală este una dintre componentele acestei rețele.
Este o zonă fascinantă de cercetare.
Dar faptul că serotonina este produsă în cantitate mare la nivel gastrointestinal nu înseamnă că serotonina intestinală traversează pur și simplu bariera hematoencefalică și „produce fericire” în creier.
Aceasta este o simplificare.
La fel, asocierea dintre anumite profiluri microbiene și depresie, anxietate sau alte afecțiuni nu demonstrează că modificarea microbiomului poate trata singură aceste boli.
Sănătatea mintală este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori biologici, psihologici și sociali.
Microbiomul poate face parte din această poveste, dar nu este întreaga poveste.
Iar un probiotic nu trebuie prezentat ca substitut pentru evaluarea și tratamentul medical sau psihologic atunci când acestea sunt necesare.
„Ce probiotic să iau?” Nu toate probioticele sunt același lucru
Este probabil cea mai importantă regulă atunci când discutăm despre probiotice: probiotic nu este numele unei singure intervenții.
Efectele pot fi specifice microorganismului, tulpinii, dozei, combinației, populației studiate și problemei pentru care produsul a fost cercetat.
A spune: „Probioticele fac bine la intestin” este aproximativ ca și cum am spune:
„Medicamentele fac bine la sănătate.”
Care medicament?
Pentru ce?
În ce doză?
Pentru cine?
În anumite situații clinice există dovezi pentru anumite tulpini sau combinații. În altele, dovezile sunt limitate, contradictorii sau insuficiente.
Asta înseamnă că două cutii pe care scrie mare PROBIOTIC nu sunt automat echivalente.
Când cumpărăm un astfel de produs, merită să verificăm mai mult decât numărul impresionant de „miliarde de bacterii” de pe ambalaj.
Ce microorganisme conține?
Este identificată tulpina?
Ce cantitate este declarată?
Care sunt condițiile de păstrare?
Pentru ce beneficiu este promovat?
Există dovezi pentru acea tulpină sau formulă în problema pentru care vrem să o folosim?
„50 de miliarde” sună spectaculos.
Dar în microbiologie, mai mult nu înseamnă automat mai eficient.
Îmi fac un test de microbiom și aflu exact ce trebuie să mănânc?
Aceasta este una dintre cele mai interesante promisiuni ale nutriției personalizate.
Trimiți o probă.
Primești un raport.
Aflăm ce microorganisme ai.
Apoi primești recomandări pentru alimente, suplimente și uneori chiar un „scor” al sănătății intestinale.
Ideea este seducătoare.
Și analiza microbiomului este un instrument extraordinar de cercetare.
Dar există o diferență între ceea ce putem măsura și ceea ce putem interpreta cu suficientă precizie pentru o decizie clinică individuală.
Un consens internațional publicat în The Lancet Gastroenterology & Hepatology a atras atenția că dovezile pentru utilitatea clinică a multor teste comerciale directe de microbiom sunt încă limitate și că raportarea unor „indici de disbioză” sau recomandări terapeutice bazate pe astfel de rezultate necesită prudență. PubMed – International consensus statement on microbiome testing in clinical practice
Microbiomul se poate modifica. Metodele de laborator diferă. Bazele de date și algoritmii diferă. Iar noțiunea de „microbiom sănătos” nu poate fi redusă în prezent la o singură compoziție universală. Testele pot avea valoare în cercetare și în anumite contexte specializate.
Dar afirmația: „Din această probă îți putem spune exact ce trebuie să mănânci ca să fii sănătos” este mult mai puternică decât permit astăzi dovezile pentru utilizarea clinică de rutină.
Consumatorul trebuie să știe această diferență.
Trebuie să cumpărăm ceva ca să avem grijă de microbiom?
Paradoxal, una dintre cele mai importante discuții despre microbiom ne întoarce la lucruri mult mai puțin spectaculoase.
Alimentația.
Un model alimentar variat, care include alimente vegetale și surse de fibre adecvate toleranței individuale, oferă substraturi pe care microorganismele intestinale le pot utiliza.
Legume.
Fructe.
Leguminoase.
Cereale integrale.
Nuci și semințe.
Nu este necesar ca fiecare dintre ele să fie consumată de fiecare persoană și nici nu există o listă universală, mai ales în prezența alergiilor, intoleranțelor sau bolilor digestive.
Dar diversitatea alimentară contează.
Alimentele fermentate sunt, de asemenea, interesante și pot face parte din alimentație, însă nu orice produs fermentat este automat „probiotic”. Termenul probiotic presupune microorganisme vii bine definite și un beneficiu demonstrat pentru sănătate atunci când sunt administrate în cantități adecvate.
Și mai există un aspect important.
Microbiomul nu trăiește separat de restul vieții noastre.
Activitatea fizică, somnul, stresul, medicamentele și mediul pot interacționa direct sau indirect cu acest ecosistem.
Din nou ajungem la aceeași concluzie: nu există o capsulă care să înlocuiască stilul de viață.
Microbiomul poate schimba medicina. Dar nu trebuie să transformăm promisiunea de mâine în certitudinea de azi
Probabil că suntem abia la început.
Microbiomul ar putea contribui în viitor la o medicină mult mai personalizată.
Putem ajunge să înțelegem mai bine de ce două persoane răspund diferit la aceeași alimentație.
De ce anumite tratamente funcționează diferit.
Cum interacționează microorganismele cu sistemul imun.
Cum se modifică microbiomul de-a lungul vieții.
Și poate cum îl putem utiliza în prevenția sau tratamentul unor boli.
Există deja un exemplu spectaculos despre cât de puternică poate fi manipularea microbiotei într-un context medical foarte precis: terapiile bazate pe microbiotă utilizate pentru prevenirea recurențelor infecției cu Clostridioides difficile. Acesta este însă un context clinic specific și nu dovedește că „resetarea microbiomului” este o soluție generală pentru orice problemă de sănătate.
Această diferență dintre posibilitate științifică și promisiune comercială trebuie protejată.
În proiectul „Să creștem generații sănătoase”, acesta este exact tipul de alfabetizare pe care vrem să îl construim.
Nu îi învățăm pe copii că toate bacteriile sunt rele. Dar nici că un probiotic rezolvă orice.
Nu îi învățăm că un aliment „hrănește bacteriile bune” și altul „distruge microbiomul” după o singură masă.
Îi învățăm să înțeleagă complexitatea. Să pună întrebări. Să distingă asocierea de cauzalitate. Să distingă cercetarea promițătoare de tratamentul demonstrat. Și, mai târziu, să poată privi un produs care promite: „Îți resetează microbiomul în 30 de zile” și să întrebe: „Ce înseamnă «resetare»? Cum a fost măsurată? Și ce dovezi există că am nevoie de ea?”
Microbiomul este una dintre cele mai captivante frontiere ale medicinei.
Tocmai de aceea nu trebuie banalizat prin promisiunea că explică totul.
Poate că într-o zi vom putea personaliza intervențiile asupra microbiomului cu o precizie pe care astăzi abia începem să o imaginăm.
Până atunci, cea mai sănătoasă relație cu microbiomul nostru poate începe nu cu un test de sute de euro și nici cu zece suplimente. Important este să începem cu o alimentație variată, un stil de viață coerent și o doză sănătoasă de scepticism atunci când cineva ne promite că a descoperit bacteria care rezolvă totul.
Dr. Alina Epure
Doctor în Științe Medicale – Nutriție
Președinte Fondator, Asociația Nutribalance Nature
Fondator al proiectului „Să creștem generații sănătoase”
