Informațiile false online în Uniunea Europeană : unde se află România și ce arată datele Eurostat
Câți dintre noi dau, într-o lună obișnuită de navigare pe internet, peste informații neadevărate sau îndoielnice? Răspunsul, la nivel european, este oferit de datele Eurostat pentru anul 2025, care măsoară proporția persoanelor care s-au întâlnit cu conținut fals sau dubios pe site-urile de știri și pe rețelele sociale. Cifrele diferă mult de la o țară la alta, iar poziția României în acest clasament ridică o întrebare importantă. InfoCons Protecția Consumatorilor îți prezintă, pe înțelesul tuturor, ce arată aceste date, ce înseamnă ele și de ce contează pentru fiecare consumator.
Ce arată datele: clasamentul european
Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, proporția persoanelor care au întâlnit informații neadevărate sau îndoielnice online variază enorm în Uniunea Europeană — de la peste 80% în unele state, la sub o treime în altele. Iată clasamentul complet:
- Irlanda – 82,8%
- Țările de Jos – 77%
- Danemarca – 75,7%
- Suedia – 71,5%
- Finlanda – 69,5%
- Ungaria – 67,6%
- Luxemburg – 66%
- Estonia – 64,4%
- Cehia – 64%
- Malta – 63,2%
- Portugalia – 62,5%
- Spania – 62,2%
- Belgia – 61,8%
- Franța – 61%
- Croația – 60,3%
- Slovacia – 60,2%
- Slovenia – 55,6%
- Cipru – 54,9%
- Polonia – 52,6%
- Germania – 50,8%
- Austria – 50,4%
- Letonia – 48,9%
- Lituania – 47,6%
- Bulgaria – 45,5%
- România – 44,4%
- Italia – 43%
- Grecia – 32,4%
Se observă că țările nordice și vestice se află, în general, în fruntea clasamentului, în timp ce România se plasează printre ultimele, pe locul al treilea de la coadă, urmată doar de Italia și Grecia.
Ce măsoară, de fapt, acest indicator
Este esențial să înțelegem ce spun aceste cifre. Indicatorul provine din ancheta Eurostat privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în gospodării și de către persoane fizice. El măsoară proporția persoanelor care declară că au văzut informații pe care le-au considerat neadevărate sau îndoielnice pe site-uri de știri sau pe rețelele sociale, în ultimele trei luni dinaintea sondajului.
Un aspect care poate părea surprinzător: un procent mare nu înseamnă neapărat că într-o țară circulă mai multă dezinformare, ci că oamenii observă și recunosc mai des conținutul îndoielnic. Cu alte cuvinte, indicatorul reflectă în mare măsură conștientizarea și spiritul critic al populației, nu doar cantitatea de informații false din mediul online.
Fruntașii clasamentului: ce au în comun
Nu este întâmplător că în fruntea clasamentului se află țări precum Irlanda, Țările de Jos, Danemarca, Suedia și Finlanda. Acestea sunt state cu un nivel ridicat de digitalizare, cu o utilizare intensă a internetului și, în multe cazuri, cu programe consistente de educație media și digitală. Într-un astfel de mediu, oamenii petrec mai mult timp online, sunt expuși la mai mult conținut, dar sunt și mai bine antrenați să recunoască ce este îndoielnic.
Această corelație întărește ideea că indicatorul măsoară, în bună parte, capacitatea de a sesiza dezinformarea. Paradoxal, o societate în care mulți oameni declară că au întâlnit informații false poate fi o societate mai bine pregătită să le facă față, tocmai pentru că le observă. Este un mod diferit de a privi cifrele: procentele mari nu sunt neapărat un semnal de alarmă, ci pot fi și o dovadă de vigilență colectivă.
Media europeană și o tendință în creștere
La nivelul întregii Uniuni Europene, proporția persoanelor expuse la conținut fals sau îndoielnic online a crescut de la aproximativ 49% în 2023 la aproape 56% în 2025. Este o creștere semnificativă într-un interval scurt, care arată două lucruri în același timp: pe de o parte, conținutul îndoielnic este tot mai prezent în mediul online; pe de altă parte, tot mai mulți oameni învață să îl recunoască.
Această dublă interpretare este importantă. Creșterea nu trebuie citită doar ca o veste proastă. Faptul că tot mai mulți europeni sesizează informațiile dubioase poate fi și un semn de maturizare a spiritului critic, într-un context în care instrumentele de creare a conținutului fals, inclusiv deepfake-urile, devin tot mai accesibile.
Paradoxul cifrelor mici: cazul României
Aici ajungem la un aspect esențial pentru interpretarea corectă a datelor. La prima vedere, poziția României — cu 44,4%, printre cele mai mici procente din Uniune — ar putea părea o veste bună, ca și cum românii ar fi mai puțin expuși la informații false. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate.
Un procent redus de persoane care declară că au întâlnit informații false poate reflecta nu un mediu online „mai curat", ci o conștientizare și o capacitate de recunoaștere mai scăzute. Dacă oamenii nu identifică informația îndoielnică, ei nu o vor raporta ca atare într-un sondaj — chiar dacă au fost, de fapt, expuși la ea. Această interpretare este susținută de datele istorice privind verificarea informației: în anii anteriori, România s-a numărat printre țările cu cele mai mici proporții de persoane care verificau adevărul informațiilor găsite online.
Prin urmare, o cifră mică la acest indicator nu ar trebui să ne liniștească, ci, dimpotrivă, să ne pună pe gânduri în privința nevoii de educație media și de dezvoltare a gândirii critice.
A vedea nu înseamnă a verifica
Un alt strat important al acestei teme îl reprezintă comportamentul de verificare. Datele europene arată o discrepanță îngrijorătoare: chiar dacă aproape jumătate dintre europeni observau, în trecut, informații îndoielnice, doar aproximativ un sfert se osteneau efectiv să le verifice adevărul. Cu alte cuvinte, mulți oameni recunosc că informația ar putea fi falsă, dar nu fac pasul următor — verificarea.
Cele mai folosite metode de verificare sunt căutarea surselor sau găsirea altor informații pe internet, urmate de discuțiile cu alte persoane, în afara mediului online. Cea mai puțin folosită metodă este participarea la o discuție online despre informația respectivă. Țările în care oamenii verifică cel mai des informația sunt, de regulă, aceleași care apar sus în clasamentul conștientizării — un semn că cele două merg mână în mână: cu cât ești mai atent, cu atât recunoști și verifici mai mult.
Cum trebuie citite comparațiile între țări
Atunci când comparăm procente între țări, este important să ținem cont că vorbim despre percepții declarate, nu despre o măsurare directă a cantității de dezinformare care circulă efectiv. Doi factori pot influența rezultatul: cât de mult conținut fals există într-un spațiu online și cât de bine îl recunosc oamenii. Din acest motiv, specialiștii recomandă prudență: un clasament al expunerii percepute nu este același lucru cu un clasament al „poluării informaționale".
Tocmai de aceea, cea mai utilă lectură a acestor date nu este una competitivă („cine stă mai bine sau mai rău"), ci una orientată spre acțiune: oriunde procentele de verificare rămân scăzute, este nevoie de mai multă educație media, indiferent de poziția în clasament. Iar acolo unde expunerea declarată este mică, întrebarea corectă nu este „de ce suntem feriți?", ci „recunoaștem oare suficient conținutul îndoielnic?".
De ce contează pentru consumatori
Dezinformarea nu este doar o problemă a democrației sau a dezbaterii publice. Ea afectează direct consumatorii: informații false despre produse, sănătate, energie sau finanțe pot duce la decizii proaste și la pierderi financiare. Escrocheriile online, reclamele înșelătoare cu personalități publice, „știrile" false despre reduceri sau despre pretinse pericole — toate se bazează pe conținut manipulat, pe care un consumator neinformat îl poate lua drept adevărat.
De aceea, capacitatea de a recunoaște și de a verifica informația este, astăzi, o competență de protecție a consumatorului la fel de importantă ca știința de a citi o etichetă sau de a compara prețuri.
Ce fac autoritățile europene
La nivel european, se construiește treptat un cadru menit să facă spațiul informațional mai sigur. Regulile privind inteligența artificială impun etichetarea conținutului generat artificial, regulile privind serviciile digitale stabilesc responsabilități pentru platformele online în privința conținutului fals și ilegal, iar inițiativele de educație media urmăresc dezvoltarea spiritului critic al cetățenilor. Aceste măsuri funcționează însă cu adevărat doar atunci când sunt însoțite de un public capabil să recunoască manipularea și dispus să verifice.
Recomandările InfoCons Protecția Consumatorilor
Pornind de la aceste date, InfoCons Protecția Consumatorilor recomandă consumatorilor:
- să nu interpreteze un procent mic de expunere ca pe un motiv de relaxare, ci ca pe un semnal privind nevoia de educație media;
- să verifice informația din mai multe surse de încredere înainte de a o crede sau a o distribui;
- să folosească metode simple de verificare: căutarea sursei, compararea cu alte relatări, căutarea inversă a imaginilor;
- să fie deosebit de precauți când informația provoacă emoții puternice sau cere o acțiune urgentă;
- să discute despre aceste riscuri cu copiii și cu persoanele vârstnice, mai vulnerabile la manipulare;
- să trateze gândirea critică drept o competență esențială a vieții de zi cu zi.
Concluzie
Datele Eurostat pentru 2025 arată că aproape 56% dintre europeni au întâlnit informații false sau îndoielnice online, în creștere față de anii anteriori, cu diferențe mari între țări — de la peste 82% în Irlanda, la 32% în Grecia. România se află printre țările cu cele mai mici procente, dar acest lucru nu este neapărat o veste bună: el poate reflecta o conștientizare și o verificare mai scăzute, nu un mediu online mai sigur. Mesajul de fond, din perspectiva protecției consumatorilor, este limpede: nu este suficient să vedem informația îndoielnică — trebuie să o și verificăm. InfoCons Protecția Consumatorilor te încurajează să îți dezvolți spiritul critic și să te informezi din surse de încredere. Fii informat! Ia atitudine!
Semnătura: Departamentul de Comunicare — InfoCons Protecția Consumatorilor
Sursa : Eurostat
