InfoCons protectia consumatorilor te informeaza : Dacă am avea de schimbat un singur lucru concret în pachețelul de școală sau în farfuria copilului român, care ar fi acela ?
CUPRINS InfoCons protectia consumatorilor :
- Reducerea zahărului adăugat
- Excesul de zahăr în farfuria copilului român
- O schimbare simplă dar majoră inlocuirea sucurilor cu apa
- Renunțarea la zahărul adăugat inutil
- Creșterea consumului de legume/fructe
1.Reducerea zahărului adăugat
Dacă ar fi să modificăm un singur lucru concret în alimentația copilului român, probabil cel mai mare impact l-ar avea reducerea zahărului adăugat, în special eliminarea băuturilor îndulcite și a dulciurilor zilnice din “pachețelul” de școală. Datele din sănătatea publică arată că consumul de zahăr la copii depășește adesea recomandările. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca atât adulții, cât și copiii să reducă aportul de zaharuri libere la sub 10% din totalul caloriilor zilnice, iar o reducere până la sub 5% (echivalent ~25 g zahăr pe zi la un adult cu necesar de 2000 kcal) aduce beneficii suplimentare pentru sănătate. Tradus, pentru un copil preadolescent cu necesar caloric ~1600 kcal, 5% ar însemna în jur de 20 g zahăr pe zi (echivalentul a 4 lingurițe). Această limită este adesea depășită doar printr-o singură gustare dulce sau un suc.
2.Excesul de zahăr în farfuria copilului român
Excesul de zahăr în alimentație este strâns legat de probleme de sănătate: studiile au demonstrat cu claritate că un consum peste 10% calorii din zaharuri crește riscul de suprapondere, obezitate și carii dentare la copii. În special băuturile îndulcite cu zahăr (precum sucurile carbogazoase, sucurile “naturale” cu zahăr adăugat, ceaiul îndulcit, băuturile energizante sau chiar sucurile de fructe 100% în cantitate mare) sunt problematice: ele furnizează multe calorii goale (zahăr fără alte nutrienți) și nu provoacă sațietate, copilul putând consuma cantități mari fără să “simtă” plin. Cercetările arată că cei mai mari consumatori de băuturi dulci au o probabilitate semnificativ mai mare de obezitate comparativ cu copiii care beau rar astfel de băuturi. De asemenea, zahărul favorizează apariția cariilor – bacteriile din gură fermentează zaharurile și atacă smalțul dinților, mai ales când copilul ronțăie sau soarbe toată ziua sucuri și dulciuri.
Gustul se educă sau se moștenește ? Și cum putem construi, de mici, o relație sănătoasă cu mâncarea, fără vină sau control excesiv ? InfoCons protectia consumatorilor te informeaza
3. O schimbare simplă dar majoră inlocuirea sucurilor cu apa
De aceea, o schimbare simplă dar majoră ar fi ca în locul sucurilor (fie ele și “natural de fructe”) copiii să primească în pachețel apă și eventual ceai neîndulcit, iar în locul croissantelor, napolitanelor cu cremă și batoanelor de ciocolată – fructe proaspete, oleaginoase (nuci, migdale) sau gustări făcute în casă cu mult mai puțin zahăr. Putem vizualiza impactul: o cutie de suc acidulat de 330 ml conține până la ~40 g zahăr, adică 8-10 lingurițe. Asta depășește doza zilnică recomandată pentru un copil întreg! Dacă acel suc devine apă, scădem 40 g zahăr pe zi.
Într-o săptămână de școală, sunt 200 g zahăr mai puțin – echivalentul a 1 kg de bomboane într-o lună eliminat din dietă. Desigur, nu doar sucurile sunt vinovate: foarte mult zahăr se “ascunde” și în alte alimente procesate pe care le regăsim uneori în ghiozdanul copiilor – de exemplu în iaurturile cu fructe, în cerealele dulci, în biscuiți și prăjiturele ambalate.
Prin reducerea acestor produse și înlocuirea lor cu variante cu mai puțin zahăr, facem un pas crucial. Ideal, fiecare pachețel de școală ar trebui să conțină apă ca băutură (sau lapte simplu, ocazional, dar nu sucuri dulci), o porție de fruct sau legume (un măr, o banană, morcovi baby, câteva roșii cherry), o sursă de proteine (o felie de brânză, iaurt simplu, ou fiert, hummus) și carbohidrați complecși pentru energie (pâine integrală, crackers integrali etc.).
4. Renunțarea la zahărul adăugat inutil
Dacă ar fi însă să alegem un singur element de schimbat, acela ar fi renunțarea la zahărul adăugat inutil. Un copil care bea apă în loc de suc și mănâncă gustări cu zahăr redus va avea automat o alimentație mai sănătoasă: va evita “caloriile goale” ce favorizează îngrășarea și va face loc în meniu pentru alimente mai hrănitoare. Evident, dulcele ocazional (o prăjitură de casă în weekend, un desert la aniversări) este permis – nu vorbim de interdicție totală, ci de scoaterea dulciurilor din rutina zilnică. Prin acest gest, părinții ar proteja pe termen lung sănătatea copiilor lor, contribuind la reducerea epidemiei de obezitate infantilă și la formarea unor obiceiuri mai echilibrate.
De unde ar trebui să înceapă educația alimentară ? Și cum o facem relevantă pentru copii și părinți, fără a deveni rigidă sau moralizatoare ? InfoCons protectia consumatorilor te informeaza
5. Creșterea consumului de legume/fructe
Pe lângă zahăr, unii experți ar putea menționa și creșterea consumului de legume/fructe ca schimbare cheie – într-adevăr, mulți copii mănâncă sub 400 g de fructe și legume pe zi (cantitatea minim recomandată). Însă, practic, dacă reducem dulciurile, putem înlocui o parte din ele cu fructe proaspete, crescând astfel și aportul de vitamine și fibre. Așadar, accentul pe reducerea zahărului complementar crește consumul de alimente protectoare. În concluzie: mai puțin zahăr în pachetul de școală și în farfuria zilnică ar fi schimbarea concretă cu cel mai mare beneficiu pentru copiii din România, având efecte imediate (energie mai constantă, dinți mai sănătoși) și pe termen lung (prevenirea obezității, diabetului și a altor boli de metabolism).
Semnatura :
Dan Cristian Vodnar, PhD, habil., Professor,
Senate President
Department of Food Science
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Romania
Corresponding Member of the Romanian Academy
Elected Member of Academia Europaea
Website: http://danvodnar.ro
