InfoCons acum 10 ani – Fertilitatea solurilor și îngrășămintele în România : o bogăție despre care vorbim prea puțin – doamna doctor Lavinia Pârvan
În emisiunea „În dialog cu consumatorii”, difuzată de TeleCons, doamna doctor Lavinia Pârvan, cercetător științific la Institutul de cercetări pentru pedologie și agrochimie (ICPA) București, a explicat în ce stare se află solurile țării, de ce folosim prea puține îngrășăminte și cum sunt acestea verificate înainte de a ajunge pe câmp.
Solul este una dintre cele mai importante resurse ale unei țări, de el depinzând direct hrana pe care o punem pe masă. Cu toate acestea, despre calitatea solurilor se discută rar. Invitata emisiunii „În dialog cu consumatorii”, doamna doctor Lavinia Pârvan de la ICPA București, a oferit o imagine clară a situației din România și a explicat ce se poate face pentru a o îmbunătăți.
Cine veghează la calitatea solurilor și a îngrășămintelor
ICPA București este un institut de cercetare-dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediului, în care activează aproximativ 120 de specialiști, organizați în cinci departamente și 15 laboratoare dotate pentru analize fizice, chimice și microbiologice ale solului. Institutul coordonează științific 37 de laboratoare de testare județene și a derulat, în ultimii ani, zeci de proiecte de cercetare, fiind recunoscut inclusiv la nivel european ca laborator de referință.
Un aspect important pentru consumatori, subliniat de invitată, este că îngrășămintele nu ajung pe piață la întâmplare. ICPA București coordonează rețeaua națională de testare a îngrășămintelor pentru autorizarea utilizării lor în agricultură, iar produsele importate sunt, la rândul lor, verificate și autorizate de institut. Cu alte cuvinte, atât îngrășămintele produse în țară, cât și cele aduse din afară trec printr-un control de specialitate.
În ce stare sunt solurile României
Potrivit invitatei, solurile românești sunt, în general, sărace în elemente nutritive. Rezerva de humus este mică pe suprafețe foarte întinse, iar refacerea ei prin fertilizare organică este dificilă, întrucât cantitatea de gunoi de grajd produsă în țară este redusă — suficientă pentru a fertiliza doar o mică parte din terenuri. De aceea, o soluție ar fi valorificarea producției secundare (paie, coceni, vreji). Situația este asemănătoare și în privința azotului, fosforului și potasiului, la care nivelul de asigurare este frecvent slab:
|
Indicator |
Nivel de asigurare |
Suprafață afectată |
|
Rezerva de humus |
mică |
7,5 milioane ha |
|
Azot total |
mică și foarte mică |
5,1 milioane ha |
|
Fosfor mobil |
slabă și foarte slabă |
6,33 milioane ha |
|
Potasiu mobil |
slabă și foarte slabă |
suprafețe întinse |
|
Aciditate puternică / moderată |
necesită amendare cu calciu |
3,4 milioane ha |
În cazul fosforului, situația este deosebit de delicată: rezervele de fosfați sunt limitate, iar măsurile europene de protecție a mediului vor conduce la creșterea prețului îngrășămintelor cu fosfor. Pentru potasiu, invitata recomandă aplicarea îngrășămintelor mai ales la culturile mari consumatoare — floarea-soarelui, rapița, vița-de-vie, pășunile și legumele — precizând că, pentru vița-de-vie și legume, este de preferat sulfatul de potasiu în locul clorurii de potasiu, deoarece acestea sunt sensibile la clor. Acolo unde solurile sunt puternic sau moderat acide se impune reluarea procesului de amendare cu carbonat de calciu.
Tendința generală este, din păcate, de înrăutățire: comparativ cu deceniul anterior, suprafețele slab aprovizionate cu humus, azot, fosfor și potasiu au crescut cu aproximativ 35%, pe fondul utilizării unor cantități foarte mici de îngrășăminte organice și minerale.
Folosim cele mai puține îngrășăminte
România are, potrivit invitatei, unul dintre cele mai reduse consumuri de îngrășăminte. La îngrășăminte organice se folosește în medie circa o tonă la hectar de teren agricol, iar la cele minerale aproximativ 40–50 kg la hectar. Pentru comparație, media mondială este de circa 91 kg la hectar (azot, fosfor și potasiu), în timp ce în țările Uniunii Europene valorile ajung între 250 și 500 kg la hectar — o diferență foarte mare.
Șansele de redresare rapidă sunt reduse și din cauza scăderii capacității de producție: din cele 14 fabrici de îngrășăminte care funcționau în România au mai rămas doar patru. Diferența este acoperită prin importuri, care sunt însă verificate și autorizate de institut înainte de a fi folosite în agricultură.
Ce se întâmplă cu producția agricolă
Pe fondul consumului redus de îngrășăminte și al schimbărilor climatice tot mai accentuate, producția agricolă are o tendință de scădere, resimțită mai ales în fermele mici, de subzistență. Efectul este atenuat de fermele mari — care ocupă circa 40% din suprafață și practică o agricultură modernă. Comparând cele două decenii din jurul anului 1990, invitata a menționat scăderi la porumb și grâu, dar și creșteri la cartof, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr.
Ce ar trebui făcut
Întrebată ce soluții există, doamna doctor Lavinia Pârvan a enumerat o serie de măsuri:
- realizarea cadastrului pentru toate suprafețele de teren agricol;
- comasarea suprafețelor, astfel încât fermele să ajungă la minimum 50 de hectare;
- blocarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor (agricol să rămână agricol);
- creșterea consumului de îngrășăminte minerale și organice;
- selecționarea semințelor și utilizarea corectă a produselor de protecție a plantelor;
- amenajări de irigații și lucrări de combatere a eroziunii solului.
Îngrășămintele lichide și refacerea solurilor poluate
Un capitol aparte îl reprezintă îngrășămintele lichide pe bază de acizi humici, extrase din lignit. Dincolo de rolul lor în agricultură, acestea s-au dovedit utile în decontaminarea solurilor poluate cu hidrocarburi petroliere. În țara noastră există peste 500 de hectare de terenuri poluate cu hidrocarburi, printre cele mai afectate județe numărându-se Teleorman și Gorj. Prin aplicarea acestor îngrășăminte, concentrația de țiței din sol a putut fi redusă substanțial, în timp relativ scurt.
Aceleași produse sunt folosite și în reconstrucția ecologică a haldelor de steril, fiind tot mai căutate deoarece nu sunt toxice, au un impact redus asupra mediului și stimulează activitatea microorganismelor din sol — un avantaj important față de unele îngrășăminte chimice folosite în exces.
Mesajul InfoCons
Calitatea solurilor și felul în care sunt folosite îngrășămintele privesc direct siguranța alimentelor și sănătatea mediului — teme aflate în centrul preocupărilor InfoCons. Discuția din emisiune arată că în spatele produselor ajunse pe piață există instituții și mecanisme de control, dar și provocări reale legate de fertilitatea solurilor și de modul în care gospodărim această resursă.
InfoCons încurajează consumatorii să fie informați cu privire la proveniența și calitatea alimentelor și susține o agricultură responsabilă față de mediu. Informațiile prezentate reflectă punctul de vedere al invitatei și au rol de informare și conștientizare.
Alege bine, te simți bine !
Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare
Sursă: emisiunea „În dialog cu consumatorii”, TeleCons – invitat: dr. Lavinia Pârvan, cercetător științific, ICPA București
