E445 – Esteri glicerici ai răşinilor lemnoase

E445 InfoCons Protectia Consumatorilor

Ce este aditivul E 445?

Aditivul alimentar E 445 are rol de agent de îngroşare, emulgător, stabilizator, adjuvant şi aromatizant. Are ca sinonim: guma de ester.

Din punct de vedere chimic sunt amestecuri de esteri ai di- și triglicerinei cu acizii rezinici din rășini de lemn (pin).

Industrial, rășina este obținută prin extracția sa din butucii vechi de pin cu ajutorul unor solvenți, proces urmat de rafinarea solventului. De asemenea, sunt substanțe derivate din gumă de rășină, un exudat al pinilor verzi, precum și substanțele derivate din rășina lichidă, un produs secundar rezultat din procesul de obținere a hârtiei tip sulfat.[1]

Definitie: Amestec complex de esteri de tri- și diglicerol ai acizilor rezinici din colofoniul extras din lemn. Colofoniul extras din lemn se obține prin extracția cu solvent din bușteni de pin îmbătrâniți urmată de un proces de rafinare cu solvent lichid-lichid. Din prezentele specificații sunt excluse substanțele derivate din guma de colofoniu, din exsudatul pinilor verzi, precum și substanțele derivate din colofoniu din ulei de tall, produs secundar obținut la prelucrarea celulozei pentru obținerea hârtiei kraft.

E445 Alimente InfoCons Protectia Consumatorilor

Care sunt alimentele ce conțin aditivul alimentar E 445?

Aditivul alimentar E 445 este utilizat:

  • ca materie de bază pentru guma de mestecat,
  • la tratamentul de suprafață al fructelor și legumelor proaspete,
  • în băuturi nealcoolice aromatizate energizante,
  • în băuturi alcoolice tulburi aromatizate, cu conținut de alcool mai mic de 15%. Băuturile care conțin acest aditiv nu sunt recomandate copiilor,
  • produse de cofetărie, inclusiv dropsuri pentru împrospătarea respirației. [2]

e 445 alimente InfoCons Protectia Consumatorilor

Există efecte secundare în urma consumării aditivului alimentar E 445?

În general aditivul  E445 este considerat sigur, dar nu sunt disponibile studii de toxicitate cronică, carcinogenitate, toxicitate pentru reproducere și dezvoltare.

Aditivul E 445 poate sensibiliza pielea, dar nu s-au găsit reacții alergice la alimente care îl conțin.[3]

Care sunt caracteristicile aditivului E445?

Produsul final conține aproximativ 90 % acizi rezinici și 10 % substanțe neutre. Acizii rezinici sunt reprezentați printr-un amestec de acizi monocarboxilici diterpenoizi izomerici. Aceștia au formula brută C20H30O2.

Conform regulamentului  (UE) nr. 231/2012 al comisiei din 9 martie 2012 de stabilire a specificațiilor pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, esterii glicerici din rășinile lemnoase trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Descriere: Solid dur, de culoare galbenă spre brun deschis

Solubilitate Insolubil în apă, solubil în acetonă

Spectru de absorbție în infraroșu

Caracteristic compusului

Puritate

Greutatea specifică a soluției [d]20 25 nu mai puțin de 0,935, determinată într-o soluție de 50% în d-limonen (97 %, temperatura de fierbere 175,5-176 °C, d20 4: 0,84)

Intervalul de înmuiere determinat prin metoda cu inel și bilă: Între 82 °C și 90 °C

Indice de aciditate Nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 9

Indice de hidroxil Nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 45

Arsen Nu mai mult de 3 mg/kg

Plumb Nu mai mult de 2 mg/kg

Mercur Nu mai mult de 1 mg/kg

Cadmiu Nu mai mult de 1 mg/kg

Testul pentru absența colofoniului din ulei de tall (testul cu sulf): La încălzirea compușilor organici cu conținut de sulf în prezența formiatului de sodiu, sulful este convertit în hidrogen sulfurat care poate fi ușor detectat cu ajutorul hârtiei cu acetat de plumb. Un test pozitiv indică utilizarea colofoniului din ulei de tall în locul colofoniului extras din lemn. [4]

 De ce este necesară utilizarea aditivului E 445?

Ca emulgator acționează în sensul formării și stabilizării emulsiilor prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze nemiscibile. În băuturi aromate, aditivul are rolul de a împiedica depunerea particulelor aflate în suspensie, deci separarea fazelor. În sucurile de fructe simulează un conținut mai mare de fructe (accentuează aroma fructelor). Datorită acțiunii sale slab antiseptice, aditivul este utilizat în tratamentul superficial al citricelor.1

 Ce sunt aditivii alimentari?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, substanțele care sunt adăugate în alimente pentru a menține sau îmbunătăți siguranța, prospețimea, gustul, textura sau aspectul alimentelor sunt cunoscute ca aditivi alimentari.  Timp de secole, aditivii alimentari au fost folosiți pentru conservarea alimentelor, de exemplu sarea (în carne, slănină sau pește uscat), zahăr (în marmeladă) sau dioxid de sulf (în vin).

De-a lungul timpului, numeroși aditivi alimentari au fost dezvoltați pentru a satisface nevoile producției de alimente, deoarece fabricarea alimentelor pe scară largă este mult mai complexă decât producerea acestora acasă, la scară mică.

Introducerea aditivilor în alimente se realizează cu scopul de a ne asigura că alimentele procesate rămân sigure și în stare bună pe tot parcursul călătoriei de la fabrici sau bucătării industriale către depozite și magazine și, în final, către consumatori.

Utilizarea aditivilor alimentari este justificată numai atunci când utilizarea lor are o necesitate tehnologică, nu induce în eroare consumatorii și servește o funcție tehnologică bine definită precum păstrarea calității nutriționale a alimentelor sau sporirea stabilității alimentelor.

Aditivii alimentari pot fi derivați ​​din plante, animale sau minerale sau pot fi sintetici. Aceștia sunt adăugați în mod intenționat în alimente pentru a îndeplini anumite scopuri tehnologice. Există câteva mii de aditivi alimentari utilizați, toți fiind proiectați pentru a îndeplini o anumită sarcină, de obicei pentru a face alimentele mai durabile sau mai atrăgătoare.

În câte categorii se grupează aditivii alimentari? 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS)[5] a grupat aditivii alimentari, pe baza funcției lor, în 3 mari categorii, după cum urmează:

  • Agenți de aromatizare. Aceștia sunt adăugați în alimente pentru a îmbunătăți aroma sau gustul. Aditivii de sporire a aromelor sunt utilizați cel mai des în alimente. Există sute de tipuri de arome folosite într-o mare varietate de alimente, de la produse de cofetărie și băuturi răcoritoare până la cereale, prăjituri și iaurt.
  • Enzimele sau preparatele enzimatice. Acestea pot fi obținute prin extracție din plante sau produse de origine animală sau din microorganisme precum bacteriile si sunt utilizate ca alternative la tehnologia bazată pe chimie.

Preparatele enzimatice sunt  utilizate în principal la coacere (pentru îmbunătățirea aluatului), la fabricarea sucurilor de fructe, la fabricarea vinului și a berii (pentru îmbunătățirea fermentației), precum și la fabricarea brânzeturilor (pentru a îmbunătăți formarea cașului).

  • Alți aditivi. Aceștia sunt utilizați din mai multe motive, cum ar fi: conservarea, colorarea și îndulcirea. Sunt adăugați atunci când alimentele sunt în faza de pregătire, ambalare, transportare sau depozitare și în cele din urmă devin o componentă a alimentelor.

Cum sunt evaluați aditivii alimentari în funcție de risc?

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în cooperare cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație şi Agricultură, sunt responsabile de realizarea evaluării riscurilor care pot apărea în urma consumării aditivilor alimentari. Evaluarea riscului aditivilor alimentari este realizată de Comitetul de experți FAO/OMS pentru aditivi alimentari (JECFA).

Pot fi utilizați numai aditivii alimentari care au fost supuși unei evaluări a siguranței JECFA și care nu prezintă un risc pentru sănătatea consumatorilor. Acest lucru se aplică indiferent dacă aditivii alimentari provin dintr-o sursă naturală sau sunt sintetici. Evaluările JECFA se bazează pe analize științifice ale tuturor datelor biochimice, toxicologice și de altă natură relevante despre un anumit aditiv.

Autoritățile naționale, fie pe baza evaluării JECFA, fie pe baza unei evaluări naționale, pot autoriza apoi utilizarea aditivilor alimentari.

Punctul de plecare pentru a determina dacă un aditiv alimentar poate fi utilizat fără a avea efecte nocive este stabilirea dozei zilnice acceptabile. Doza zilnică recomandată este o estimare a cantității de aditiv din alimente sau apă potabilă care poate fi consumată în siguranță zilnic, de-a lungul vieții, fără efecte adverse asupra sănătății.

Cum știm că alimentele conțin aditivi alimentari?

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global sunt stabilite  practici, standarde și orientări privind etichetarea alimentelor. Aceste standarde sunt implementate în majoritatea țărilor, iar producătorii de alimente sunt obligați să indice ce aditivi sunt în produsele lor. În Uniunea Europeană, de exemplu, există o legislație care reglementează etichetarea aditivilor alimentari conform unui set de „numere de E-uri” predefinite. Persoanele care au alergii sau sensibilități la anumiți aditivi alimentari ar trebui să citească etichetele cu atenție.

Organizația Mondială a Sănătății încurajează autoritățile naționale să monitorizeze și să se asigure că aditivii alimentari din alimentele și băuturile produse în țările lor respectă utilizările, condițiile și legislația.

Concluzii și Reglementări legislative E 445

Aditivul (E445) este enumerat în Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei ca aditiv alimentar autorizat și clasificat ca „alți aditivi decât coloranții și îndulcitorii”.[6]

Datele din literatura de specialitate arată că până în prezent nu se poate face o apreciere definitivă asupra toxicități aditivului.

Autor: dr.ing. Fulvia Manolache

Referinte bibliografice

[1] Elena Orănescu, Aditivii alimentari-necesitate și risc, Editura SemnE, 2005, București

[2]Regulamentul (CE) Nr. 1333/2008 Al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari

[3] Re-evaluation of glycerol esters of wood rosin (E 445) as a food additive, EFSA Panel on Food Additives and Nutrient Sources added to Food (EFSA ANS Panel), Maged Younes,Peter Aggett,Fernando Aguilar,Riccardo Crebelli,Metka Filipič,Maria Jose Frutos si colab., 26 July 2018 https://doi.org/10.2903/j.efsa.2018.5370

[4] Regulamentului  (UE) nr. 231/2012 al comisiei din 9 martie 2012 de stabilire a specificațiilor pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

[5] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/food-additives

[6] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:02011R1129-20131121

7 https://pixabay.com/ro/photos/guma-de-mestecat-dulcea%c5%a3%c4%83-115163/

8 https://pixabay.com/ro/photos/fructe-proasp%c4%83t-co%c5%9f-1114060/