La toate mesele este inevitabilă întâlnirea de gradul trei, precum în filmele SF de odinioară, cu desertul.
Considerat de majoritatea un blestem dulce și dorit mereu dar și de minoritatea reprezentată de medicii diabetologi în special dușmanul principal al omului a evoluat permanent în funcție de mediu, condiții de păstrare, chimia alimentară, etc .
Noi însă ne vom strădui să folosim astăzi ceva frumos, gustos și mai ales sănătos pentru toți, mai ales că la acest capitol așa după cum știm, diabeticii și grăsuții sunt ostracizați mereu.
Majoritatea grăsuților în special dau greș mereu în curele lor de slăbire tocmai pentru că din punct de vedere psihologic orice impunere la acest capitol al desertului lovește direct în hormonul fericirii care este furnizat de dulcele din acesta.
La fel și diabeticii au aceeași problemă, doar că la ei sabia lui Damocles este mult mai prezentă și mai ascuțită iar la orice exces taie în carne vie direct.
Căutând să efectuez o documentare clară și precisă, ca și dumneavoastră dealtfel, am văzut că există după principiul “câte bordeie atâtea obicee”, extrem de multe păreri, opinii, zvonuri, protocoale, rețete, etc care nu prea coincid și chiar se bat cap în cap !
De data aceasta vă propun să folosim împreună regula infailibilă a bunului simț general valabilă în orice boală, tratament, doctrină medicală, cură de slăbire șamd .
Vom considera că masa de familie duminicală ca fiind locul de petrecere a acțiunii noastre mai ales că acolo participă toate categoriile vizate de noi de la oameni sănătoși, copii în creștere, grăsuți și până chiar la diabetici.
Pentru a ajuta exact latura psihică a problemei o să folosim și românescul dicton “umbra de rață pe miros de varză”
Așa că haideți la treabă !
Avem nevoie de
– o prăjitură de biscuiți făcută însă fără zahăr sau îndulcitor și cu multă cacao și scorțișoară (care ajută la slăbit)
– câteva baclavale și sarailii calculate câte una pentru fiecare comesean
Pentru toți invitații, în afara diabeticilor, va recomand să puneți baclavalele și sarailiile timp de câteva zile într-un borcan și să turnați miere de salcâm și de rapiță în părți egale. Se vor obține un gust incredibil și un aspect deosebit al culorilor din care albul mierii de rapiță este inedit.
Astfel se vor obține niște mici bombe calorice care vor fi prin ele însăși metoda optimă de limitare a consumului lor la doar jumătate maxim una de comesean iar pentru diabetici aspectul lor le va ostoi pofta de dulce evident
– câteva prune
– câțiva struguri negri și parfumați dar nu foarte dulci
– câteva mandarine curățate de coajă
– câteva portocale tăiate în patru
– câteva felii de pepene roșu
– cateva mere tăiate felii
La fel și cu cele trei baclavale pe care dacă le vom împărți celor patru comeseni va rezulta o porție extrem de mică pentru fiecare. În cazul diabeticului acesta se va simți psihic foarte bine mergând pe dictonul enunțat “umbra de rața pe miros de varză” deoarece va observa ca a fost inclus la porție și ca voința lui este îndeajuns de puternică încât să refuze
Împărțind prăjitura de biscuiți în 4 de exemplu (numărul mediu al participanților la o masă duminicala de familie) va reveni foarte puțin fiecăruia dintre comeseni
Puneți peste ele niscaiva scorțișoară și să va fie de bine!
Acum după desert țuști cu voi afară la o plimbare de 10 minute pentru digestie. Așa nu o să mai vreți nici să fumați vreo țigară puturoasa sau sa mai beți ceva după (în afară de apă plată cu sau fără lămâie)
Autor : Cezar Osiceanu
