Cum ne vor afecta schimbările din agricultură prețurile alimentelor în următorii 10 ani?
Cum va arăta piața alimentelor în deceniul următor? Vom produce suficientă hrană pentru o populație în creștere? Ce se întâmplă cu prețurile, cu emisiile din agricultură și cu securitatea alimentară? Răspunsuri la aceste întrebări oferă unul dintre cele mai respectate documente din domeniu: raportul „OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035", realizat împreună de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Ce este raportul OECD-FAO Agricultural Outlook
Raportul OECD-FAO Agricultural Outlook este o analiză anuală care evaluează perspectivele pe zece ani ale piețelor produselor agricole și ale produselor alimentare de origine acvatică, la nivel global, regional și național. Ediția 2026-2035 oferă o proiecție a modului în care vor evolua producția, consumul, comerțul și prețurile principalelor alimente – de la cereale, carne și lactate, până la zahăr, pește și biocombustibili – în următorul deceniu.
Este vorba despre un instrument folosit de guverne, instituții și specialiști pentru a înțelege tendințele și a lua decizii, dar concluziile lui privesc direct fiecare consumator, pentru că influențează ce vom găsi pe rafturi, la ce prețuri și în ce condiții de sustenabilitate.
Producția agricolă mondială va crește cu 13% până în 2035
Una dintre concluziile centrale ale raportului este că producția agricolă mondială este estimată să crească cu aproximativ 13% în următorii zece ani. Vestea importantă este cum se va produce această creștere: nu în primul rând prin extinderea terenurilor agricole, ci mai ales prin creșterea productivității și prin intensificare, adică prin obținerea unor recolte mai mari de pe aceeași suprafață și prin metode mai eficiente.
Din punct de vedere geografic, creșterea va fi concentrată în Asia, în Africa subsahariană și în America Latină. Aceste regiuni vor deveni motoare tot mai importante ale producției alimentare mondiale, ceea ce reflectă atât dinamica populației, cât și potențialul lor agricol.
Cererea și consumul: populația și veniturile schimbă farfuria lumii
Dacă producția crește, la fel se întâmplă și cu cererea. Potrivit raportului, utilizarea alimentelor va crește în linie cu populația – în special în Africa și Asia – cu creșteri modeste ale consumului pe cap de locuitor. Consumul destinat hranei oamenilor este estimat să reprezinte aproximativ 40% din utilizarea totală a produselor agricole până în 2035 (restul mergând spre furaje, biocombustibili și alte utilizări).
Un aspect interesant subliniat de raport este că valoarea consumului total de produse agricole și de produse din pește va crește cu aproximativ 12,5% în deceniul următor, aproape integral pe seama țărilor cu venituri mici și medii. Aici, creșterea populației mărește cererea totală, iar creșterea veniturilor și urbanizarea rapidă schimbă tiparele de consum. Țările cu venituri medii-inferioare – în special India și statele din Asia de Sud-Est – vor contribui cu aproximativ 39% din creșterea consumului global până în 2035.
În aceste țări, consumatorii își vor diversifica dietele, în special prin creșterea ponderii produselor de origine animală (carne, lactate, ouă). Este o tendință care reflectă un nivel de trai în creștere, dar care aduce și provocări legate de sustenabilitate și de nutriție.
Ce se întâmplă cu principalele alimente
Raportul analizează în detaliu fiecare categorie majoră de alimente. Deși tendințele concrete diferă de la un produs la altul, direcția generală este comună: cererea și producția cresc, cu accente în țările în curs de dezvoltare. Cerealele rămân coloana vertebrală a alimentației mondiale, atât pentru consumul uman, cât și pentru furaje, motiv pentru care orice perturbare a producției lor are efecte ample. Produsele de origine animală – carnea, laptele și lactatele, ouăle – cunosc o cerere în creștere, pe măsură ce veniturile cresc în economiile emergente și consumatorii își diversifică dietele.
De asemenea, raportul urmărește evoluția zahărului, a produselor pescărești și acvatice, precum și a biocombustibililor, care concurează uneori cu alimentele pentru aceleași materii prime. Această „concurență" între hrană, furaje și combustibil este unul dintre motivele pentru care echilibrul pieței agricole este atât de sensibil: o schimbare într-un sector se poate propaga rapid în celelalte, influențând, în final, prețurile plătite de consumatori.
Emisiile din agricultură cresc, dar mai lent decât producția
Un capitol important al raportului privește impactul asupra mediului. Emisiile directe de gaze cu efect de seră din agricultură sunt estimate să crească cu aproximativ 6% în următorul deceniu. Vestea relativ bună este că această creștere este considerabil mai lentă decât creșterea producției (de 13%).
Ce înseamnă asta, pe înțelesul tuturor? Că agricultura devine mai eficientă din punct de vedere al emisiilor: pentru fiecare kilogram de aliment produs, se emit, în medie, mai puține gaze cu efect de seră decât în trecut. Cu alte cuvinte, „intensitatea emisiilor" scade. Totuși, în cifre absolute, emisiile continuă să crească, ceea ce arată că mai este mult de făcut pentru ca sistemul alimentar mondial să devină cu adevărat sustenabil și compatibil cu obiectivele climatice.
Veniturile fermierilor cresc, dar cu riscuri semnificative
Raportul aduce și o perspectivă asupra celor care ne pun hrana pe masă: fermierii. Câștigurile de productivitate sunt estimate să crească venitul agricol brut pe lucrător cu aproximativ 9% până în 2035, la nivel global. Este o veste bună pentru cei care lucrează în agricultură.
Există însă și un semnal de prudență. Din cauza variabilității inerente a condițiilor naturale și economice – secete, inundații, fluctuații de prețuri, șocuri neprevăzute – rămâne o probabilitate de 25% ca venitul lucrătorilor să scadă, de fapt, cu 3%. Cu alte cuvinte, chiar dacă tendința generală este de creștere, agricultura rămâne o activitate expusă riscurilor, iar rezultatele pot fi mult mai slabe într-un scenariu nefavorabil.
Riscul geopolitic: conflictul din Orientul Mijlociu și îngrășămintele
Un element de actualitate al ediției 2026-2035 este o analiză suplimentară dedicată efectelor conflictului din Orientul Mijlociu din 2026. Potrivit raportului, perturbările asociate acestui conflict vor limita utilizarea îngrășămintelor și, ca urmare, vor afecta producția de cereale, în special în țările cu venituri mici.
Legătura este directă: îngrășămintele (și energia necesară producerii lor) sunt esențiale pentru recolte, iar orice perturbare a aprovizionării sau creștere a prețurilor se poate translata rapid în producții mai mici și în presiuni asupra securității alimentare. Țările sărace, care depind de importuri de îngrășăminte și de alimente, sunt cele mai vulnerabile în astfel de situații.
De ce contează comerțul internațional pentru securitatea alimentară
În acest context, raportul subliniază un mesaj esențial: comerțul internațional cu produse agricole rămâne critic pentru a echilibra cererea și oferta și pentru a atenua efectele negative asupra securității alimentare.
Practic, nicio țară nu produce tot ce consumă și, mai ales, producțiile variază de la un an la altul și de la o regiune la alta. Comerțul permite ca surplusul dintr-o zonă să acopere deficitul din alta, contribuind la stabilizarea aprovizionării și a prețurilor. Într-o lume expusă la șocuri climatice și geopolitice, menținerea unor piețe deschise și funcționale este o condiție importantă pentru ca alimentele să ajungă acolo unde este nevoie de ele.
Ce înseamnă toate acestea pentru consumatori
Deși raportul este un document tehnic, concluziile lui se traduc în efecte concrete pentru fiecare dintre noi:
- Disponibilitatea alimentelor: creșterea producției cu 13% este o veste bună pentru aprovizionarea globală, dar distribuția inegală și șocurile pot crea presiuni locale.
- Prețurile: echilibrul dintre cerere, ofertă și costuri (inclusiv la îngrășăminte și energie) va influența prețurile pe care le plătim la raft. Perturbările geopolitice pot aduce scumpiri, mai ales la cereale.
- Sustenabilitatea: faptul că emisiile cresc mai lent decât producția este un progres, dar consumatorii au și ei un rol – prin reducerea risipei alimentare și prin alegeri mai sustenabile.
- Nutriția: diversificarea dietelor în țările în curs de dezvoltare arată o îmbunătățire a nivelului de trai, dar aduce în prim-plan importanța unei alimentații echilibrate, o preocupare relevantă și pentru consumatorii din România.
Recomandările InfoCons Protecția Consumatorilor
Din perspectiva protecției consumatorilor, rapoartele de acest tip sunt utile pentru că ne ajută să înțelegem forțele care ne influențează coșul de cumpărături. InfoCons Protecția Consumatorilor recomandă consumatorilor:
- să fie conștienți că prețurile alimentelor sunt influențate de factori globali (climă, geopolitică, costul îngrășămintelor și al energiei), nu doar de comercianții locali;
- să reducă risipa alimentară, un gest care contează atât pentru bugetul propriu, cât și pentru mediu și pentru securitatea alimentară globală;
- să adopte, pe cât posibil, o alimentație echilibrată și sustenabilă;
- să se informeze din surse oficiale și de încredere, precum rapoartele OECD și FAO, atunci când vor să înțeleagă tendințele reale ale pieței alimentare.
Concluzie
Raportul OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035 conturează o imagine în care producția agricolă mondială crește cu 13% în următorul deceniu, cererea urmează creșterea populației și a veniturilor în țările în curs de dezvoltare, iar emisiile cresc, dar mai lent decât producția. În același timp, raportul avertizează asupra riscurilor – de la variabilitatea veniturilor fermierilor, până la efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra îngrășămintelor și a producției de cereale – și subliniază rolul esențial al comerțului internațional pentru securitatea alimentară. Pentru consumatori, mesajul de fond este că hrana noastră depinde de un sistem global complex, pe care îl putem sprijini prin alegeri responsabile și prin reducerea risipei. InfoCons Protecția Consumatorilor te încurajează să te informezi și să acționezi responsabil. Fii informat! Ia atitudine!
Semnătura: Departamentul de Comunicare — InfoCons Protecția Consumatorilor
Sursa: OECD și FAO – „OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035"
