Ieri, 17 Septembrie 2024 , Comisia Europeana a recomandat o mai bună protecție a oamenilor împotriva efectelor fumului pasiv și ale aerosolilor prin revizuirea Recomandării Consiliului privind mediile fără fum de tutun.
Comisia propune actualizarea Recomandării Consiliului din 2009 privind mediile fără fum de tutun, în conformitate cu noile evoluții ale pieței și cu tendințele produselor emergente.
Recomandarea are un domeniu de aplicare mai larg, pentru a acoperi produsele emergente, cum ar fi țigaretele electronice (țigaretele electronice) și produsele din tutun încălzit (HTP). Aceste produse și-au sporit cota de piață, atractivitatea și utilizarea, în special în rândul tinerilor în ultimii ani.
Recomandarea extinde, de asemenea, domeniul de aplicare al politicilor de mediu fără fum de tutun la principalele zone exterioare. Printre acestea se numără terenurile de joacă publice, parcurile de distracții, piscinele, stațiile și stațiile de transport, zonele în aer liber conectate la spațiile medicale și educaționale, precum și clădirile publice.
Scopul acestei actualizări este de a proteja mai bine cetățenii din întreaga UE, în special copiii și tinerii, împotriva expunerii la fumul de tutun ambiant și la aerosoli. În același timp, actualizarea sprijină, de asemenea, deznormalizarea utilizării tutunului tradițional și a produselor emergente și descurajează tinerii să fumeze sau să devină dependenți de nicotină. Actualizarea urmărește, de asemenea, să contribuie în mod pozitiv la realizarea unei „generații fără tutun” în Europa, astfel cum se prevede în Planul european de combatere a cancerului.
De ce ar trebui extinse mediile fără fum de tutun la mai multe zone, inclusiv la spațiile în aer liber?
Există adesea o expunere foarte semnificativă la fumul de tutun ambiant și la aerosoli în spații exterioare și semiexterioare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), atât fumul de tutun ambiant, cât și emisiile provenite de la produsele emergente pot avea efecte negative semnificative asupra sănătății.
Expunerea la fumul secundar produs de produsele din tutun prezintă riscuri semnificative pentru sănătate, printre care cancerul pulmonar și bolile respiratorii și cardiovasculare cronice. De exemplu, estimările sugerează că aproximativ 9 % din totalul cazurilor de boli cardiovasculare și peste 2 % din decesele cardiovasculare din Europa se datorează expunerii la fumul de tutun secundar. Riscul de apariție a bolilor cardiace crește cu până la 25-30 % pentru nefumătorii care resping fumul ambiant acasă sau la locul de muncă. Fumatul la mâna a doua poate, de asemenea, să crească riscul global de cancer cu până la 16 % pentru cei care nu au fumat niciodată înainte.
Produsele emergente expun, de asemenea, trecătorii la niveluri cuantificabile de contaminanți esențiali, iar expunerea la aerosoli second-hand poate fi asociată cu anomalii respiratorii și cardiovasculare.
Într-un raport Eurobarometru recent, 74 % dintre toți respondenții au declarat că s-au confruntat cu persoane care fumează în terase exterioare. Cu îngrijorare, 42 % dintre respondenți au declarat că au fost experimentați de oameni care fumează în spații în aer liber destinate utilizării de către copii și adolescenți. În plus, 49 % dintre respondenți s-au confruntat cu persoane care au utilizat produse emergente (de exemplu, țigarete electronice) în spații destinate copiilor și adolescenților.
Prin urmare, recomandarea revizuită recomandă statelor membre să protejeze mai bine persoanele, în special copiii și tinerii, împotriva efectelor fumului pasiv și ale aerosolilor în anumite zone exterioare.
Există dovezi că produse precum țigaretele electronice și tutunul încălzit au efecte negative asupra sănătății?
Expunerea la aerosoli second-hand poate avea efecte nocive asupra sănătății. Înrapoartele sale privind epidemia mondială de tutun, OMS constată că emisiile la mâna a doua provenite de la produsele emergente sunt asociate cu anomalii respiratorii și cardiovasculare semnificative la trecători. Acest lucru poate expune, de asemenea, trecătorii la niveluri nesănătoase de substanțe toxice și contaminanți.
În plus, utilizarea produselor emergente este asociată cu un risc crescut de dependență de nicotină și poate acționa ca o cale de acces către produsele tradiționale din tutun. Deznormalizarea utilizării tutunului și a produselor care eliberează nicotină, alături de împiedicarea tinerilor să înceapă să fumeze, este esențială pentru realizarea unei generații fără tutun până în 2040.
Citeste si : Pericolele țigărilor electronice (vaping) pentru adolescenți: Un semnal de alarmă pentru sănătatea publică
Cum va sprijini Comisia statele membre în punerea în aplicare a acestei recomandări?
Recomandările de abordare a riscurilor generate de expunerea la fumul de tutun ambiant și la aerosoli sunt adresate statelor membre, cărora li se recomandă să le pună în aplicare prin intermediul politicilor lor naționale.
Cu toate acestea, Comisia se angajează să sprijine statele membre în toate modurile posibile pentru a proteja mai bine cetățenii de expunerea nocivă la fum și aerosoli, precum și pentru a deznormaliza utilizarea tutunului tradițional și a produselor emergente, cum ar fi țigaretele electronice și produsele din tutun încălzit.
Prin intermediul programului EU4Health, Comisia oferă finanțare pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a măsurilor recomandate – inclusiv un grant direct de 16 milioane EUR. De asemenea, Comisia va sprijini cercetarea în domeniul controlului tutunului și al nicotinei, precum și al prevenirii dependenței, în cadrul programului Orizont, cu un buget total de peste 80 milioane EUR.
De asemenea, Comisia va promova cooperarea și schimbul de bune practici între statele membre cu privire la programele și strategiile naționale de combatere a fumatului și va sprijini măsurile naționale pentru a se asigura că măsurile recomandate sunt puse în aplicare și respectate.
În plus, Comisia va elabora un set de instrumente de prevenire pentru a sprijini o mai bună protecție a copiilor și a tinerilor împotriva efectelor nocive ale fumatului și ale nicotinei, care va aborda, de asemenea, legătura dintre sănătatea fizică și cea mintală.
A fost evaluat în mod adecvat impactul economic al recomandării revizuite?
Printr-un studiu de evaluare și de evaluare a impactului, Comisia a constatat că potențialele efecte negative (pierderea veniturilor fiscale, costurile de punere în aplicare etc.) au fost compensate de efectele economice pozitive ale unor astfel de interdicții în spațiile publice.
Printre efectele economice pozitive se numără creșterea numărului de clienți și satisfacția clienților față de sectorul hotelier, precum și câștiguri în materie de sănătate publică, cum ar fi reducerea costurilor medicale și a cheltuielilor cu sistemul de sănătate.
În evaluarea impactului, Comisia a analizat impactul economic al politicilor de mediu fără fum de tutun asupra sectorului hotelier din mai multe state membre, iar acestea au fost considerate, în general, pozitive sau neutre. Acest lucru a fost validat în continuare de studiul de evaluare din 2021.
Spre exemplu: în Ungaria, măsurile naționale mai stricte de reducere la minimum a expunerii la fumul de tutun secundar în 2012 au condus la o creștere a numărului de unități hoteliere (de exemplu, restaurante, magazine de băuturi, cluburi de muzică), la o creștere a veniturilor industriei hoteliere, precum și la o creștere a fluxului de oaspeți și a veniturilor din cazare.
În Irlanda, care a fost prima țară care a adoptat o lege cuprinzătoare privind interzicerea fumatului în 2004, impactul economic global al interdicției asupra barurilor a fost neglijabil în urma punerii în aplicare.
Evaluarea economică a evaluării impactului din 2009 care însoțește propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind mediile fără fum de tutun rămâne o bază valabilă pentru actuala revizuire a recomandării, întrucât revizuirea propusă extinde parțial domeniul de aplicare al acesteia. Aceeași logică economică generală poate fi aplicată extinderii recomandării. Aceasta a fost susținută, de asemenea, de constatările studiului de evaluare din 2021.
Concluzia consolidată este că orice potențial impact economic negativ va fi contrabalansat de beneficiile în materie de sănătate publică, sociale și de mediu.
Citeste si : ATENȚIE ! ALERTE privind țigările electronice de unică folosință, pericol de RISC CHIMIC și SĂNĂTATE ! Fii informat cu Aplicația Europeană InfoCons !
Ce alte acțiuni a luat Comisia pentru a atinge obiectivul unei generații fără tutun până în 2040?
Planul european de combatere a cancerului este cea mai ambițioasă agendă a UE de combatere a cancerului până în prezent. Aceasta reflectă un angajament politic foarte puternic de combatere a cancerului. Scopul său este de a reduce povara cancerului în UE, punând accentul pe prevenire, depistare timpurie, tratament și supraviețuire. În domeniul specific al tutunului, planul stabilește obiectivul de a realiza o generație fără tutun până în 2040, în care 5 % din populația UE utilizează produse din tutun, comparativ cu 25 % în 2021.
Inițiativa „Mai sănătoși împreună”, finanțată de UE, abordează, de asemenea, consumul de tutun, abordând factorii de risc comuni pentru cancer și alte boli netransmisibile.
În 2022, Comisia a adoptat o interdicție privind aromele tutunului încălzit și a introdus cerințe obligatorii de etichetare pentru produsele din tutun încălzit, în conformitate cu Directiva privind produsele din tutun.
În prezent, Comisia efectuează o evaluare cuprinzătoare a cadrului legislativ privind controlul tutunului, care include Directiva privind produsele din tutun, Directiva privind publicitatea pentru tutun și alte politici conexe de control al tutunului în întreaga UE. Orice decizie referitoare la o revizuire a Directivei privind produsele din tutun va depinde de constatările acestei evaluări.
Sursa : europa.eu
