Ați adormit vreodată în mijlocul conversației? Îți deranjezi partenerul cu sforăiturile tale? Te trezești brusc simțind că ai gâfâit? Toate trei sunt semne comune ale apneei obstructive de somn, o tulburare în care mușchii gâtului se relaxează și blochează căile respiratorii, determinând oprirea temporară a respirației de mai multe ori în timpul somnului.
Aproape 30 de milioane de adulți au apnee obstructivă în somn și aproximativ 23,5 milioane dintre aceste cazuri sunt nediagnosticate.
Criteriile de diagnosticare pentru sindromul de apnee in somn sunt: 15 episoade de apnee (oprire a respiratiei) pe parcursul unei ore de somn insotite sau nu de somnolenta pe parcursul zilei, sforait, oboseala, insomnie.
Sindromul de apnee in somn este frecvent la pacientii de varsta medie si varstnici, majoritatea neconstientizand patologia de care sufera. Cei mai multi pacienti sunt barbati, fumatori si asociaza hipertensiune arteriala.
Sindromul de Apnee in Somn Obstructiv (SASO) este caracterizat de episoade repetate de blocare partiala sau totala a cailor respiratorii in timpul somnului, impiedicand patrunderea aerului in plamani. Aceste blocaje sunt cauzate de relaxarea muschilor care mentin in mod normal caile respiratorii deschise.
Sforaitul este un simptom al apneei in somn, acesta fiind si cel mai „zgomotos” simptom care trimite pacientul la medic, dar nu toti pacientii care sforaie au si apnee in somn.
Alte simptome pot include: dificultati de concentrare, dureri de cap matinale, nevoia frecventa de a urina in timpul noptii (denumita nicturie), probleme de libidoul, tensiune arteriala ridicata si crestere in greutate.
Apneea in somn de tip obstructiv netratata ar putea avea consecinte grave asupra starii de sanatate a pacientului. Calitatea scazuta a somnului si somnolenta din timpul zilei au incindenta ridicata in randul pacientilor care sufera de sindrom de apnee obstructiva in somn.
Intr-un studiu privind sofatul si accidentele rutiere se estimeaza ca somnolenta la volan se afla printre principalele cauze ale accidentelor rutiere. Intr-un alt studiu desfasurat in Marea Britanie, conform datelor raportate de politie, intre 16 si 20% dintre accidente auto se produc pe fond de somnolenta si oboseala.
Sindomul de apnee in somn se produce ca urmare a unor cauze:
- de ordin anatomic (colapsul cailor respiratorii superioare)
- de ordin neurogenic (sensibilitatea unor chemoreceptori, defecte ale unor tipuri de receptori ce regleaza ventilatia)
Factorii de risc:
- obezitatea
- istoric familial
- laxitatea tesutului data de inaintarea in varsta
- miopatiile
- sexul masculin
- pacientii ce sufera de insuficienta cardiaca sau care au avut un infarct de miocard in antecedente
Simptomele ce aduc pacientul la medic sunt:
- somnolenta pe parcursul zilei
- episoade de apnee
- durere de cap matinala
- respiratie pe gura
- crestere in greutate
- iritabilitate
- depresie
- insomnie
- disfunctii sexuale
Investigatii pentru stabilirea diagnosticului sunt:
- Endoscopia flexibila – evidentieaza patologia nazala, faringiana si laringiana
- Polisomnografia –evalueaza diversi parametrii pe parcursul somnului
Cauzele apneei si factorii de risc
Caile respiratorii se inchid fie partial, fie total din cauza relaxarii musculaturii din interiorul gatului. Cand pacientul inspira (trage aer in piept), aerul nu poate ajunge in plamani, de aici si trezirile provocate de lipsa de aer. Exista un mix de factori genetici si non-genetici (biologici, comportamentali) care pot contribui la aparitia apneei, printre acestia se numara:
Factorii genetici – o persoana are mai multe sanse sa sufere de apnee daca are rude de gradul I care sforaie sau care prezinta sindrom de apnee in somn
Sexul – sindromul de apnee in somn apare mai frecvent in randul persoanelor de sex masculin, raportul fiind de 2:1 – barbati-femei
Factorii hormonali – menopauza spre exemplu, desi inca nu se cunosc mecanismele prin care instalarea menopauzei influenteaza aparitia apneei
Afectiunile endocrinologice – asa cum sunt hipotiroidismul si acromegalia, acestea favorizeaza apneea in somn
Varsta – aproape 1 din 10 barbati cu varsta cuprinsa intre 40 si 59 de ani sufera de sindrom de apnee in somn
Excesul ponderal – face parte din categoria factorilor de risc majori, in ultimii ani s-au realizat numeroase studii care indica o corelatie stransa intre SASO si obezitate la adulti si copii deopotriva.
Ce sunt dispozitivele CPAP?
În timp ce schimbările stilului de viață pot face diferența, în special pentru apneea moderată în somn, tratamentul standard de aur este terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP). Dispozitivele CPAP funcționează în esență prin suflarea aerului în partea din spate a gâtului pentru a menține căile respiratorii deschise. Dispozitivul se așează lângă patul și este atașat de o mască purtată în timpul somnului. Când este utilizat în mod constant, CPAP poate atenua simptomele apneei în somn.
Un dispozitiv sau aparat CPAP trimite un flux constant de aer sub presiune la nivelul nasului și gurii în timpul somnului. Acest lucru va menține căile respiratorii deschise. Și va ajuta pacientul să respire normal fără oprirea respirației în timpul somnului.
Compresorul (motorul) unui aparat CPAP generează un flux continuu de aer sub presiune care trece printr-un filtru de aer și apoi într-un furtun flexibil până la masca CPAP. Acest furtun furnizează utilizatorului aer într-o mască CPAP care este poziționată la nivelul nasului sau al gurii.
În timp ce pacientul doarme, fluxul de aer de la aparatul CPAP anulează orice blocaj, deschizând căile respiratorii. Astfel plămânii vor primi aerul necesar cu oxigen.
Fără ca nimic să împiedice acest flux de oxigen, respirația nu se întrerupe.
Drept urmare, nu vor mai aparea evenimente care să determine treziri ale pacientului, somnul va fi neîntrerupt, liniștit și odihnitor.
Persoanele care fac acest tratament cu un aparat CPAP, vor observa în primul rând dispariția somnolenței diurne și a oboselii. De asemenea se va îmbunătăți starea generală chiar din primele zile sau săptămâni de la utilizarea dispozitivului CPAP.
Echipamentele CPAP (aparatul+furtun+masca CPAP), chiar dacă sunt de la producători diferiți, au ca și componente de bază:
Un motor/turbină/compresor poziționat într-o unitate de bază (aparatul/dispozitivul CPAP propriu-zis)
O mască CPAP ce se poziționează la nivelul nasului și gurii sau doar la nivelul gurii.
Un furtun care face legătura dintre aparatul/dispozitivul CPAP și masca CPAP.
De asemenea, la aparatul/dispozitivul CPAP se poate atașa un umidificator ce are rolul de a oferi un confort sporit utilizatorului și de a reduce uscăciunea la nivelul mucoasei nazale.
Deși CPAP este tratamentul standard, apneea poate fi abordată și cu ceea ce este cunoscut sub numele de terapie cu aparate orale sau cu un implant electric. Prima opțiune, în care un dispozitiv personalizat în interiorul gurii este folosit pentru a deplasa maxilarul înainte pentru a crea mai mult spațiu în căile respiratorii, devine o alegere mai comună.
A doua opțiune presupune implantarea unui dispozitiv asemănător unui stimulator cardiac, cum ar fi Inspire, în piept, care utilizează impulsuri electrice pentru a preveni prăbușirea limbii în gât.
Fiecare abordare poate funcționa bine pentru anumite persoane, dar poate avea și limitări. Terapia cu aparate orale este eficientă doar aproximativ jumătate din timp și este mai potrivită pentru cei cu apnee de somn mai ușoară.
Tratament apnee
Simptomele apneei in somn pot fi controlate. Cum se trateaza sindromul de apnee in somn obstructiv?
In functie de rezultatul poligrafiei respiratorii, medicul poate recomanda inceperea terapiei pentru tratarea apneei in somn si/ sau va recomanda investigatii suplimentare: evaluare ORL, cardiologie, neurologie.
Tratament apnee in somn usoara (AHI 5), medicul poate recomanda schimbari ale stilului de viata, eliminarea factorilor de risc asociati apneei: scaderea in greutate, renuntarea la alcool, la tutun.
AHI reprezinta un indice calculat pe baza numarului de episoade de apnee impartit la numarul de ore de somn in care s-au inregistrat respectivele episoade de apnee.
Tratament apnee in somn – moderata sau severa (AHI peste 10) – Terapia cu presiune pozitiva continua CPAP vizeaza reducerea numarului de pauze respiratorii care survin in timpul somnului si este considerat ca fiind cel mai eficient tratament pentru apneea in somn de tip obstructiv moderata si severa.
Sursa: www.consumerreports.ro
