Ce este amprenta de carbon și cum se calculează?

În lumina agravării efectelor globale aduse de schimbările climatice, tot mai multe companii își calculează amprenta de carbon, la nivel de entitate, cât și la nivel de produs. Acest lucru vine în mare parte în urma directivelor europene, ce impun o calculare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (despre asta mai multe aici). Totodată, din ce în ce mai multe companii devin conștiente de impactul negativ pe care îl au asupra mediului și încearcă să comercializeze produse sustenabile, să emită cât mai puțin carbon și să investească în proiecte verzi.

În cele ce urmează vom explica de la A la Z ce este o amprentă de carbon, răspunzând pe rând la următoarele întrebări:

• Ce sunt gazele cu efect de seră?
• Ce este potențialul de încălzire globală?
• Ce înseamnă notația CO_2e?
• Ce este un factor de emisie sau de conversie?
• Ce este, până la urmă, o amprentă de carbon?
• Ce pot face pentru a-mi reduce amprenta de carbon?
• Ce facem cu restul de emisii?

Ce sunt gazele cu efect de seră?

Gazele ce rețin căldura în atmosferă, contribuind la efectul de seră, se numesc gaze cu efect de seră. Principalele trei gaze cu efect de seră (GES) produse de activități umane sunt dioxidul de carbon, metanul și oxidul de azot.

Deși reprezintă principala cauză a încălzirii globale, este necesar de înțeles că efectul de seră nu este rău în sine. Fără acesta, temperaturile de pe Pământ ar fi mult prea scăzute pentru a viețui cum o facem astăzi. Gazele suplimentare pe care noi le emitem în atmosferă prin arderea de combustibili fosili sunt cele ce au dus la încălzirea globală, cauzând condiții meteorologice extreme, secete, incendii, inundații, ce afectează randamentele agricole. Dacă pare împotriva intuiției să spunem că încălzirea globală duce, simultan, și la secete, și la inundații, acest lucru poate fi explicat prin dereglarea ciclului apei în natură, fenomen ce cauzează ca în unele zone să plouă exagerat de mult, iar în altele să plouă extrem de rar.

Ce este potențialul de încălzire globală?

Potențialul de încălzire globală este o valoare asociată fiecărui gaz cu efect de seră, care indică nivelul de încălzire cauzat de un gaz pe o perioadă de 100 de ani. Această valoare diferă în funcție de cât de eficient este gazul respectiv la a capta căldura în atmosferă, și de cât timp rămâne în atmosferă înainte de a se descompune. De exemplu, metanul rămâne doar aproximativ un deceniu în atmosferă, însă în acea perioadă de timp reușește să capteze de 28 de ori mai multă căldură decât o face dioxidul de carbon pe o perioadă de 100 de ani.

Ce înseamnă notația CO_2e?

CO_2e (a se citi „CO₂ echivalent”) este o unitate de măsură utilizată pentru a compara emisiile diferitelor gaze cu efect de seră, bazat pe potențialul lor de încălzire globală. Acest lucru se realizează prin transformarea cantităților de gaze în cantitatea echivalentă de CO₂, adică, cantitatea de CO₂ care ar rezulta în același nivel de încălzire.

Anterior am spus că metanul captează de 28 de ori mai multă căldură decât dioxidul de carbon, pe o perioadă de 100 de ani. Echivalentul în CO₂ al unei tone de metan ar însemna cantitatea de CO₂ care ar capta la fel de multă căldură pe o perioadă de 100 de ani cât captează acea tonă de metan în aceeași perioadă de timp. Având potențialul de încălzire globală de 27.9, o tonă de metan înseamnă 27.9 tone de CO_2e, adică, ar fi necesare 27.9 tone de CO₂ pentru a capta la fel de multă căldură ca o tonă de metan.

Ce este un factor de emisie?

Un factor de emisie sau de conversie este un coeficient utilizat pentru a converti date de activitate în emisii de GES, exprimate în kilograme de CO_2e. Factorul de emisie se exprimă în kgCO_2e per unitate de activitate. De exemplu, pentru benzină, factorul de conversie 2.27 kgCO_2e/L înseamnă că pentru fiecare litru de benzină produs și consumat au fost emise 2.27 de kilograme CO_2e.

Deci ce este, până la urmă, o amprentă de carbon?

Amprenta de carbon a unei companii este reprezentată de cantitatea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră produse de acea companie, de-a lungul lanțului valoric. Aceasta este calculată cu ajutorul factorilor de emisie și este exprimată în kgCO_2e.

Amprenta de carbon este de obicei împărțită în trei categorii, în concordanță cu metodologia dezvoltată de Protocolul GHG, un standard internațional de calculare a emisiilor de GES.

1. Scope 1, ce include emisiile directe din surse aflate în controlul companiei, precum cele ce ies pe țevile de eșapament ale mașinilor sau cele ce ies pe hornurile fabricilor.
2. Scope 2, ce include emisiile indirecte din surse aflate în controlul companiei, asociate cel mai adesea cu producerea de electricitate. Electricitatea intră în această categorie pentru că faptul de a consuma electricitate nu produce emisii (vs. faptul de a consuma carburant), însă faptul de a produce energia electrica generează emisii de GES.
3. Scope 3, care include emisii provenind din procese și activități ce țin de întregul lanț valoric, de la consumul de apă sau cantitatea de deșeuri generată, până la hârtia igienică, pixurile sau scaunele achiziționate pentru birourile companiei.

 

Cum am spus și la început, amprenta de carbon nu se calculează doar la nivel de companie, ci poate fi calculată și per produs. Anume, am putea ști exact cât a poluat fiecare sticlă de suc în parte, de la extracția materiei prime, până la reciclarea acesteia, inclusiv. În acest sens, se fac demersuri pentru ca produsele să aibă această amprentă înscrisă pe ambalaj sau pe etichetă, pentru a promova produse cu o amprentă cât mai mică.

Un alt aspect important este că nu doar companiile au o amprentă de carbon, ci absolut orice și oricine are una. La momentul actual, amprenta de carbon medie pe cap de locuitor în Uniunea Europeană este de aproximativ 7.5 tone, în timp ce pentru a rămâne sub pragul de 1.5 grade Celsius, este necesar ca această medie să fie de 2 tone/locuitor. O acțiune atât de simplă precum spălatul pe dinți produce emisii din multiple puncte de vedere: plasticul folosit pentru ambalajul tubului (producerea și reciclarea sau eliminarea ulterioară a acestuia), producerea pastei de dinți, ambalajul de carton în care se află tubul, transportul produsului de la distribuitor la supermarket, apa pe care o consumi, periuța de dinți (producerea și reciclarea sau eliminarea ulterioară a acesteia), și lista continuă la infinit. Acest gând poate să fie copleșitor, însă în cele ce urmează îți vom da câteva sfaturi utile pentru reducerea amprentei tale de carbon.

Ce pot face pentru a-mi reduce amprenta de carbon?

Calcularea amprentei de carbon nu este suficientă, aceasta căpătându-și valoarea reală abia când este cuplată cu strategii de reducere a emisiilor, pentru fiecare proces în parte. Mai jos găsești câteva dintre acestea, aplicabile atât la nivel de companie, cât și personal.

• Emisiile asociate mașinilor provin predominant din fabricarea și utilizarea mașinii. Deși fabricarea mașinilor electrice este un pic mai poluantă decât cea a mașinilor pe benzină sau pe motorină, lipsa emisiilor din Scope 1 compensează pe termen lung. Cu toate acestea, cea mai bună soluție rămâne, desigur, renunțarea completă la mașină, optând pentru transportul în comun sau pentru bicicletă. Dacă contraargumentul este de obicei faptul că nu se investește în transportul în comun sau în piste pentru bicicliști, acest lucru este tocmai pentru că nu există cerere din partea populației, București aflându-se pe locul 8 la nivelul de aglomerație în trafic în lume. Un alt avantaj al renunțării la mașină este faptul că nu mai pierzi timp în trafic sau în căutarea unui loc de parcare, și economisești bani pe care altfel i-ai fi dat pe întreținerea mașinii. În cazul în care locuiești în afara Bucureștiului, mașina poate fi lăsată în apropierea primei guri de metrou.
• Emisiile asociate consumului de electricitate pot fi reduse prin tranziția către surse de energie regenerabilă și/sau prin utilizarea unei cantități mai mici de energie. Acest lucru implică investirea în izolare termică sau în aparate electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, cât și în scoaterea din priză a electrocasnicelor atunci când acestea nu sunt folosite.
• Pentru categoriile de emisii din Scope 3, ai putea, de exemplu, să nu lași apa să curgă cât te speli pe dinți, să faci duș în loc să faci baie, să folosești o cană cu filtru și o sticlă reutilizabilă în loc să cumperi zilnic sticle de apă, să îți reduci consumul de plastic, să reciclezi.
• Alte emisii țin de călătoriile pe care le faci, de exemplu, cu avionul. Avionul este cel mai poluant mijloc de transport, acest fapt fiind afectat și de faptul că emite gaze la înălțime, direct în atmosferă. Pentru a reduce aceste emisii este important să minimizezi numărul de călătorii pe care le faci de-a lungul anului, să nu iei avionul decât dacă e cu adevărat necesar, evitând mai ales zborurile pe distanțe prea scurte (pentru că pot fi făcute cu trenul) și cele pe distanțe prea lungi (pentru că poluează enorm).

Ce facem cu restul de emisii?

Poate te gândești, bine, îmi reduc emisiile, dar nu am cum să nu poluez deloc, ar însemna să nu mai exist. În preîntâmpinarea acestei probleme vine ceea ce numim compensarea emisiilor de carbon. Anume, de exemplu, după ce o companie și-a redus amprenta pe cât este omenește posibil, restul de emisii le poate compensa prin proiecte verzi, precum cele de reîmpădurire, copacii având capacitatea de a stoca carbon. De menționat două aspecte:

1. Este important ca aceste compensări să se întâmple după ce a fost redusă amprenta, și nu doar ca o modalitate de a evita reducerea ei;
2. Este crucial ca proiectele verzi să fie într-adevăr verzi, anume să contribuie la capacitatea de stocare de carbon a planetei. Astfel, se înțelege că faptul de a nu tăia copaci nu este același lucru cu a planta copaci noi.

Concluzie

După această scurtă, însă, credem noi, cuprinzătoare introducere în domeniul amprentei de carbon, considerăm că vei putea traversa fără probleme orice fel de studiu, raport sau știre legată de emisiile de gaze cu efect de seră sau de încălzirea globală. Totodată, sperăm că te-am convins să îți reduci amprenta de carbon și că sfaturile noastre te vor ajuta să faci asta într-un mod eficient.

Autor : Aris Palaiodimopoulos , ECONOS