Când natura ne întreabă : „Ce lăsăm în urmă?” – InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu !
— Mami, de ce trebuie să reciclăm?
Întrebarea a venit simplu, în timp ce copilul privea cutia cu ambalaje pregătită pentru colectare.
— Pentru că lucrurile pe care le aruncăm nu dispar, i-am răspuns.
— Dar unde se duc?
Am zâmbit. Era una dintre acele întrebări aparent simple care ascund, de fapt, o lecție importantă.
— Unele ajung să fie reciclate și transformate în lucruri noi. Altele ajung la groapa de gunoi. Dar problema nu este doar unde ajunge ceea ce aruncăm. Problema este de unde vin toate aceste lucruri.
— De unde?
— Din natură.
Copilul a tăcut câteva secunde.
— Și natura ne dă tot?
— Aproape tot ce avem nevoie pentru a trăi. Apa pe care o bem. Aerul pe care îl respirăm. Hrana. Lemnul. Metalele. Energia. Solul pe care cultivăm. Chiar și multe dintre materialele pe care le folosim zi de zi.
— Și dacă luăm prea mult?
— Atunci natura nu mai are timp să se refacă.
Resursele nu sunt infinite
Poate că aceasta este una dintre cele mai importante lecții pe care trebuie să le învățăm și să le transmitem copiilor: resursele naturale nu sunt infinite.
Suntem obișnuiți să deschidem robinetul și să avem apă. Să aprindem lumina și să avem energie. Să mergem la magazin și să găsim produsele de care avem nevoie. Pentru noi, toate acestea par normale.
Dar în spatele fiecărui produs există resurse consumate, energie utilizată, apă folosită, materii prime extrase și oameni implicați.
— Deci fiecare lucru are o poveste? întreabă copilul.
— Da. Și uneori uităm să ne gândim la ea.
O sticlă de plastic, o cutie de carton, un telefon, o haină sau o piesă de mobilier nu apar pur și simplu într-un magazin. În spatele lor există resurse naturale, transport, energie și procese de producție.
De aceea, protejarea mediului nu înseamnă doar să nu aruncăm gunoiul pe jos. Înseamnă să învățăm să folosim responsabil ceea ce natura ne oferă.
„Dar eu sunt doar un copil. Ce pot să fac?”
Aceasta este poate cea mai frumoasă întrebare pe care o poate pune un copil.
— Eu ce pot să fac? Sunt doar un copil.
— Exact ceea ce poate face orice om: să înceapă cu propriile gesturi.
Putem cumpăra ceea ce avem cu adevărat nevoie. Putem evita risipa. Putem reutiliza obiectele atunci când este posibil. Putem colecta separat deșeurile și le putem preda în locurile destinate acestui lucru. Putem avea grijă de apă și energie. Putem învăța să reparăm, să refolosim și să prelungim viața lucrurilor.
Și, poate cel mai important, putem vorbi despre toate acestea cu cei din jur.
Pentru că schimbarea nu începe întotdeauna cu o decizie spectaculoasă. Uneori începe cu o întrebare.
„Unde ajunge ceea ce arunc?”
De la „gunoi” la resursă
— Dar dacă reciclăm, rezolvăm problema?
— Reciclarea este foarte importantă, dar nu este primul pas.
— Care este primul?
— Să consumăm responsabil.
Într-o lume în care avem acces la tot mai multe produse, adevărata provocare este să învățăm să facem diferența dintre ce vrem și ce avem nevoie.
Apoi vine reutilizarea. Repararea. Reducerea risipei. Iar ceea ce nu mai poate fi folosit trebuie colectat și gestionat corect, astfel încât materialele care pot fi recuperate să se întoarcă în circuit.
Aceasta este ideea economiei circulare: lucrurile nu trebuie privite doar ca obiecte care au o viață scurtă și apoi devin deșeuri. Materialele pot avea o viață mai lungă, dacă le folosim inteligent.
— Deci reciclarea înseamnă să dăm lucrurilor o a doua șansă?
— Uneori chiar mai multe.
Educația este primul centru de reciclare
Poate că cel mai important „centru” nu este unul construit din beton.
Este mintea unui copil.
Acolo începe schimbarea.
Dacă un copil învață de mic de ce trebuie să protejeze apa, de ce este important să nu risipească hrana, de ce deșeurile trebuie colectate separat și de ce natura trebuie respectată, aceste gesturi devin normale.
Iar ceea ce este normal pentru o generație poate deveni standard pentru întreaga societate.
De aceea, educația de mediu nu trebuie privită ca o lecție în plus. Este o formă de pregătire pentru viață.
Copiii de astăzi vor fi adulții care vor lua mâine decizii în companii, instituții, administrații și comunități. Vor decide cum producem, cum consumăm, cum construim și cum folosim resursele.
De aceea, educația de astăzi este infrastructura invizibilă a unei Românii sustenabile.
Ce lăsăm în urmă?
— Mami, dar noi ce o să lăsăm copiilor noștri?
Întrebarea m-a făcut să mă opresc.
Poate că aceasta este întrebarea esențială.
Nu doar ce lăsăm în urmă ca bunuri, clădiri sau tehnologii, ci ce fel de natură lăsăm în urmă.
Un aer mai curat sau unul mai poluat?
Apă pe care o putem bea fără teamă sau resurse tot mai greu de protejat?
Păduri sănătoase sau păduri diminuate?
Comunități care înțeleg valoarea resurselor sau unele care continuă să consume fără măsură?
Viitorul nu este undeva departe. Se construiește prin deciziile pe care le luăm astăzi.
Nu trebuie să facem totul perfect. Trebuie să începem.
Protecția mediului nu este responsabilitatea unei singure persoane, a unei singure familii, a unei singure companii sau a unei singure instituții.
Este o responsabilitate comună.
Instituțiile pot crea infrastructură și politici publice eficiente. Companiile pot inova, reduce risipa și investi în soluții sustenabile. Comunitățile pot adopta comportamente responsabile. Iar fiecare dintre noi poate transforma aceste principii în gesturi de zi cu zi.
Nu trebuie să fim perfecți.
Trebuie să fim conștienți.
Pentru că un gest repetat de milioane de oameni devine o schimbare națională.
— Și atunci, ce trebuie să facem?
M-am uitat la copil și i-am răspuns:
— Să învățăm să avem grijă de ceea ce nu putem înlocui.
— Natura?
— Natura.
Și poate că aceasta este cea mai simplă definiție a sustenabilității:
Să folosim ceea ce avem astăzi fără să luăm dreptul generațiilor de mâine de a avea și ele.
Un gest pentru astăzi. O resursă pentru mâine.
Protejarea mediului începe cu informarea, continuă prin educație și devine realitate prin acțiune.
Să învățăm să consumăm mai responsabil.
Să reducem risipa.
Să refolosim.
Să reparăm.
Să colectăm separat.
Să reciclăm corect.
Să protejăm apa, aerul, solul și biodiversitatea.
Pentru că resursele naturale nu sunt doar ceea ce avem.
Sunt ceea ce alegem să păstrăm.
Și poate că, într-o zi, un copil își va întreba părintele:
— De ce ați avut grijă de natură?
Iar răspunsul nostru să fie simplu:
— Pentru că am înțeles că viitorul tău începe cu ceea ce facem noi astăzi.
Autor: Adriana Calcan
InfoCons Protecția Mediului – Fii un Exemplu
