Extremismul și radicalizarea tinerilor : de la nemulțumire la justificarea violenței – InfoCons – Școala fără frică
Ce este radicalizarea violentă
Radicalizarea către violență este un proces prin care o persoană ajunge să accepte, să justifice sau să susțină violența ca mijloc pentru obiective ideologice, politice ori religioase. Nu este sinonimă cu opiniile radicale, activismul, religia, critica instituțiilor sau identitatea. Distincția este fundamentală pentru protejarea libertății de exprimare și evitarea profilării
Un fenomen european în schimbare
Raportul Europol TE-SAT 2025 descrie 58 de atacuri în 14 state membre în 2024 și atrage atenția asupra implicării tot mai frecvente a unor persoane foarte tinere în cazuri jihadiste și de extremă dreapta Raportul este un reper european, nu o statistică specifică României. În 2025, potrivit relatărilor bazate pe date Europol, UE a înregistrat 45 de atacuri finalizate, eșuate sau dejucate și 486 de arestări; 130 dintre suspecții cu vârsta raportată aveau cel mult 18 ani. România nu a raportat atacuri teroriste în acel an, dar au fost menționate arestări și o condamnare. Arestările nu echivalează cu vinovăția și nu măsoară întreaga radicalizare
Vulnerabilitate, identitate și apartenență
Adolescența este o etapă de explorare a identității și de căutare a apartenenței.
Grupurile extremiste pot promite fraternitate, statut, certitudine și o explicație simplă pentru frustrări. Vulnerabilități precum izolarea, umilirea, pierderea, discriminarea sau neîncrederea pot fi exploatate, dar nu sunt suficiente pentru a explica radicalizarea. Majoritatea tinerilor care trăiesc aceste experiențe nu susțin violența
Grievance și narațiuni de tip noi-contra-ei
Propaganda transformă nemulțumiri reale sau percepute într-o poveste rigidă: un grup este prezentat ca vinovat pentru toate problemele, iar violența ca singura soluție.
Conspirațiile, dezumanizarea și glorificarea atacurilor pot reduce inhibițiile morale.
Educația critică trebuie să distingă între critica legitimă a puterii și narațiunile care justifică atacarea oamenilor.
Radicalizare online și hibridizare
Platformele, jocurile, forumurile și aplicațiile de mesagerie pot facilita expunerea, conectarea și recrutarea. Ironia și codurile pot face propaganda atractivă pentru tineri.
Unele ecosisteme combină elemente de extremă dreapta, jihadism, misoginie, nihilism sau glorificarea violenței fără coerență doctrinară. Nu orice consum de conținut conduce la radicalizare, contează trecerea către justificare, amenințare, recrutare sau planificare.
Anti-sistem și neîncredere
Un raport al Radicalisation Awareness Network, bazat pe reuniunea de la București din 2024, analizează atitudinile anti-sistem și anti-guvernamentale la tineri. El subliniază că nemulțumirea față de instituții nu trebuie confundată cu extremismul violent, răspunsul cere autocritică instituțională, participare și reangajarea tinerilor, nu culpabilizare. Critica guvernului este legitimă într-o democrație, în schimb, amenințarea și justificarea violenței sunt altceva.
Cum putem opri cercul violenței ? Soluții pentru România – InfoCons – Școala fără frică
Prevenire cu drepturi și garanții
Intervenția trebuie să se bazeze pe comportamente și indicii concrete, nu pe etnie, religie, origine, dizabilitate sau opinii politice. Profesorii și asistenții sociali nu trebuie transformați în agenți de supraveghere ideologică. Au nevoie de formare, canale de consultare, confidențialitate și criterii clare de escaladare. Serviciile specializate pot lucra cu tânărul și familia, iar amenințările reale trebuie gestionate de instituțiile competente.
Politici publice
România ar putea consolida educația media și civică, programele de participare a tinerilor, intervențiile comunitare, formarea profesioniștilor de primă linie, consilierea și mecanismele de ieșire din grupuri extremiste. Sunt necesare evaluări de impact asupra drepturilor, transparență și control independent. Indicatorii trebuie să măsoare calitatea intervenției, protejarea drepturilor și reducerea amenințărilor, nu numărul de tineri etichetați.
Studiu compozit: traseu și intervenție
Un adolescent izolat găsește online un grup care îi validează furia și îi oferă apartenență. Inițial distribuie materiale provocatoare, apoi grupul îl îndeamnă să intimideze persoane. Un adult observă schimbarea și discută fără stigmatizare.
Specialiștii evaluează dacă există amenințări concrete, implică familia în siguranță și oferă alternative de apartenență. Dacă apare pericol iminent, protecția potențialelor victime și sesizarea autorităților sunt prioritare. Acest scenariu arată puncte de intervenție, nu un profil universal.
Semnătura : Colonel (r) Cătălin-Gabriel Butoi-Puţ

Bibliografie și resurse
- Poliția Română/AGERPRES – Comunicat privind intervențiile în violența domestică, 2025. https://agerpres.ro/comunicate/2026/01/17/comunicat-de-presa–politia-romana–1519561
- Europol / Comisia Europeană – EU Terrorism Situation and Trend Report (TE-SAT) 2025. https://home-affairs.ec.europa.eu/networks/eu-knowledge-hub-prevention-radicalisation/welcome-package/learning-resources/european-union-terrorism-situation-and-trend-report-eu-te-sat-2025_en
- Sinteză a datelor Europol privind 2025 (verificați raportul primar înainte de citare).
https://2eu.brussels/en/news/europol-warns-that-terrorism-in-the-eu-increasingly-involves-minors-even-as-the-number-of-attacks-fell-in-2025 - RAN Youth & Education – întâlnire București 2024 despre atitudini anti-sistem și extremism la tineri. https://home-affairs.ec.europa.eu/whats-new/publications/ran-ye-wg-meeting-dealing-anti-systemanti-government-attitudes-and-extremism-among-young-people_en
- GlobalFocus Center – Youth Radicalisation in Romania, raport, 2024.
https://www.global-focus.eu/wp-content/uploads/2024/02/Youth-Radicalisation-in-Romania.pdf
- Comisia Europeană – Prevention of radicalisation, actualizare 2026. https://home-affairs.ec.europa.eu/policies/internal-security/counter-terrorism-and-radicalisation/prevention-radicalisation_en
- Ministerul Justiției – Strategia Națională pentru Prevenirea Recidivei 2025–2029.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/298015
- EIGE – profil România privind violența de gen. https://eige.europa.eu/gender-based-violence/countries/romania
- UNICEF România – protecția copilului. https://www.unicef.org/romania/
- Salvați Copiii România – bullying și siguranța copiilor. https://www.salvaticopiii.ro/
- OMS – Violence prevention. https://www.who.int/health-topics/violence
- UNODC – juvenile justice and crime prevention. https://www.unodc.org/
- FRA – European Union Agency for Fundamental Rights. https://fra.europa.eu/
- Portal Legislativ – Cod penal și legislație privind protecția copilului, formă consolidată. https://legislatie.just.ro/


















