Cum putem opri cercul violenței ? Soluții pentru România – InfoCons – Școala fără frică
Nu putem construi o societate sigură doar prin frică și pedeapsă
Violența domestică, agresiunile dintre adolescenți și crimele comise de minori sunt fenomene diferite, dar există situații în care ele se intersectează.
Un copil care crește într-un mediu violent poate deveni vulnerabil la comportamente agresive. Un adolescent care nu primește sprijin poate ajunge să caute validare într-un anturaj problematic. O victimă a violenței domestice poate rămâne izolată și fără protecție. Aceste mecanisme nu explică toate cazurile, dar ne arată că prevenția trebuie să înceapă mult înaintea unei tragedii.
1. Educația trebuie să înceapă cu relațiile dintre oameni
În România, educația este încă prea des asociată exclusiv cu acumularea de informații și performanța academică. Dar un copil trebuie să învețe și cum să își gestioneze furia, să accepte un refuz, să rezolve un conflict, să respecte limitele altuia, să recunoască manipularea, să ceară ajutor și să își asume responsabilitatea. Aceste competențe reprezentă diferența dintre un conflict gestionat și o agresiune.
2. Părinții trebuie sprijiniți, nu doar criticați
Un program național de educație parentală ar putea include gestionarea conflictelor familiale, comunicarea cu adolescenții, disciplina fără violență, recunoașterea semnelor de traumă, prevenirea consumului de substanțe, utilizarea responsabilă a tehnologiei și identificarea comportamentelor agresive persistente. Părinții care se confruntă cu dificultăți trebuie să aibă acces la consiliere și sprijin. În situațiile de abuz, protecția copilului și a victimei trebuie să aibă prioritate.
3. Psihologii școlari trebuie să devină parte reală a prevenției
Este important să existe un psiholog în organigramă, pentru ca serviciile psihologice să fie accesibile, bine dimensionate și capabile să ofere intervenții individuale și de grup la timp.
Un adolescent care manifestă agresivitate repetată trebuie evaluat, nu doar sancționat. Un copil care este victimă a bullying-ului trebuie protejat, nu trimis să își rezolve singur problema.
4. Violența domestică trebuie tratată ca o urgență de siguranță
Protecția victimelor trebuie să includă intervenție rapidă, evaluarea riscului, ordine de protecție eficiente, monitorizarea respectării lor, acces la adăpost, consiliere, sprijin financiar și locativ și protecția copiilor.
Nu este suficient să îi spunem unei victime să plece. Trebuie să îi oferim posibilitatea reală de a pleca în siguranță.
5. Minorii violenți au nevoie de intervenții individualizate
Un adolescent care a comis o agresiune nu trebuie tratat identic cu un alt adolescent care a comis o faptă diferită. Intervenția trebuie să țină cont de gravitatea faptei, vârstă, istoricul comportamental, mediul familial, riscul de recidivă, nevoile psihologice și capacitatea de reintegrare.
Măsurile educative și programele de reabilitare trebuie să fie serioase, structurate și evaluate. Pentru faptele grave, protejarea societății și responsabilizarea autorului sunt esențiale.
Părinți, școală și stat : responsabilitatea pentru prevenirea violenței – InfoCons – Școala fără frică
6. Comunitățile trebuie să ofere alternative
Un adolescent care abandonează școala și petrece timpul într-un anturaj violent are nevoie de alternative concrete. Sportul, activitățile culturale, mentoratul, formarea profesională și voluntariatul pot crea relații protectoare și oportunități.
Nu este suficient să îi spunem unui copil să nu facă lucruri rele. Trebuie să îi oferim și posibilitatea de a face lucruri bune.
7. România are nevoie de un program național măsurabil
Un program serios de prevenire a violenței ar putea include:
- Familie: consiliere parentală și intervenție în cazurile de risc.
- Școală: psihologi suficienți și programe anti-bullying.
- Protecția copilului: echipe multidisciplinare și intervenții rapide.
- Violență domestică: adăposturi, ordine de protecție și monitorizare.
- Justiție juvenilă: evaluare individuală și programe de reabilitare.
- Comunitate: sport, mentorat și activități pentru adolescenți.
- Digital: educație privind cyberbullying-ul și violența online.
- Evaluare: indicatori publici privind rezultatele prevenției.
8. Trebuie să schimbăm cultura toleranței față de agresivitate
O societate nu devine violentă doar pentru că există infractori. Devine vulnerabilă atunci când agresiunea este justificată, victima este ridiculizată, controlul este confundat cu iubirea, umilirea este considerată educație, cruzimea este confundată cu puterea, martorii se tem să intervină și instituțiile tratează violența ca pe o problemă minoră.
Schimbarea trebuie să înceapă și în limbajul nostru. Nu trebuie să spunem că un copil merită să fie bătut pentru că a greșit. Nu trebuie să justificăm agresiunea prin gelozie sau furie. Nu trebuie să transformăm violența într-o demonstrație de autoritate.
România nu are nevoie doar de legi mai dure. Are nevoie de familii mai sigure, școli mai responsabile, instituții mai eficiente și comunități care nu abandonează copiii vulnerabili.
Pedeapsa este necesară atunci când legea este încălcată. Dar prevenția este necesară pentru ca mai puțini oameni să ajungă victime, iar mai puțini copii să ajungă autori ai unor fapte grave.
Cea mai mare victorie a unei societăți nu este să pedepsească un copil care a devenit violent. Este să reușească să intervină înainte ca acel copil să distrugă viața altcuiva și propria sa viață.
Semnătura : Colonel (r) Cătălin-Gabriel Butoi-Puţ

Bibliografie și resurse
- Poliția Română/AGERPRES – Comunicat privind intervențiile în violența domestică, 2025. https://agerpres.ro/comunicate/2026/01/17/comunicat-de-presa–politia-romana–1519561
- Europol / Comisia Europeană – EU Terrorism Situation and Trend Report (TE-SAT) 2025. https://home-affairs.ec.europa.eu/networks/eu-knowledge-hub-prevention-radicalisation/welcome-package/learning-resources/european-union-terrorism-situation-and-trend-report-eu-te-sat-2025_en
- Sinteză a datelor Europol privind 2025 (verificați raportul primar înainte de citare).
https://2eu.brussels/en/news/europol-warns-that-terrorism-in-the-eu-increasingly-involves-minors-even-as-the-number-of-attacks-fell-in-2025 - RAN Youth & Education – întâlnire București 2024 despre atitudini anti-sistem și extremism la tineri. https://home-affairs.ec.europa.eu/whats-new/publications/ran-ye-wg-meeting-dealing-anti-systemanti-government-attitudes-and-extremism-among-young-people_en
- GlobalFocus Center – Youth Radicalisation in Romania, raport, 2024.
https://www.global-focus.eu/wp-content/uploads/2024/02/Youth-Radicalisation-in-Romania.pdf
- Comisia Europeană – Prevention of radicalisation, actualizare 2026. https://home-affairs.ec.europa.eu/policies/internal-security/counter-terrorism-and-radicalisation/prevention-radicalisation_en
- Ministerul Justiției – Strategia Națională pentru Prevenirea Recidivei 2025–2029.
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/298015
- EIGE – profil România privind violența de gen. https://eige.europa.eu/gender-based-violence/countries/romania
- UNICEF România – protecția copilului. https://www.unicef.org/romania/
- Salvați Copiii România – bullying și siguranța copiilor. https://www.salvaticopiii.ro/
- OMS – Violence prevention. https://www.who.int/health-topics/violence
- UNODC – juvenile justice and crime prevention. https://www.unodc.org/
- FRA – European Union Agency for Fundamental Rights. https://fra.europa.eu/
- Portal Legislativ – Cod penal și legislație privind protecția copilului, formă consolidată. https://legislatie.just.ro/


















