InfoCons acum 10 ani – Omul – producător și consumator de bunuri. Lecția de psihoantropologie a Adrianei Boroșanu
Ce înseamnă, de fapt, să fii consumator? Cei mai mulți dintre noi ne gândim imediat la obiecte – un telefon, un calculator, un televizor. Într-o nouă ediție a emisiunii „În dialog cu consumatorii”, difuzată la TeleCons, InfoCons a provocat publicul să privească dincolo de bunul material, împreună cu doamna Adriana Boroșanu, psihoantropolog și cercetător în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române. Concluzia emisiunii: bunurile pe care le consumăm ne modelează modul de a fi în lume, iar alegerea lor cere mult mai mult discernământ decât credem.
Dincolo de obiecte: câte feluri de bunuri consumăm
Discuția a pornit de la o observație simplă: de obicei vorbim despre consumator doar în raport cu bunurile fizice – bunul privit ca atare, obiectul pe care îl cumpărăm și îl folosim. În realitate, a explicat Adriana Boroșanu, categoriile de bunuri sunt mult mai largi. Pe lângă bunurile materiale există bunurile culturale – cărți, opere de artă –, bunurile din zona serviciilor, care ne fac existența mai ușoară, și, foarte actuale astăzi, bunurile din sfera relațiilor.
Ideea centrală a emisiunii este că bunurile sunt purtătoare de informație, iar această informație ne modelează felul de a fi în lume: valorile, modul în care ne relaționăm cu semenii noștri și, în final, felul în care ne raportăm la realitate. Practic, ceea ce consumăm ne influențează capacitatea de adaptare – adică de supraviețuire și de dezvoltare. Iar informația nu este neapărat „bună” sau „rea”: creierul nostru are mecanisme care reacționează la ceea ce este nociv, nu doar în plan fizic (reacția la durere sau la un stimul toxic), ci și emoțional. Atunci când o pierdere sau un eveniment depășesc o anumită intensitate, nu le mai putem „conține”, iar riscul este alunecarea către depresie.
Psihoterapia și consilierea – un „bun” pe care îl consumăm
Pornind de la faptul că depresia este astăzi foarte răspândită, discuția a adus în prim-plan o categorie de bunuri la care rareori ne gândim: orele de consiliere și de psihoterapie. Și acestea sunt bunuri pe care le „consumăm”, pentru că, în momentul în care interacționezi cu un specialist, se schimbă ceva în felul în care înțelegi problema cu care te confrunți.
Tendințele moderne, a subliniat invitata, nu mai mizează pe modelul directiv, în care „maestrul” vine și știe mai bine decât tine, ci pe valorificarea resurselor și a intuiției clientului, specialistul fiind acolo pentru a-l ajuta să își găsească singur soluțiile. Mesajul de fond: nimeni nu poate trăi cu adevărat singur. Suntem ființe sociale, iar ceea ce devenim se construiește mereu în prezența celorlalți.
Cum alegem corect acest bun
Una dintre cele mai frecvente confuzii este cea dintre psiholog și psihiatru. Medicul psihiatru oferă medicație, care acționează chimic și poate ameliora momentul – însă felul de a gândi și de a fi rămâne, în esență, același. Psihologul lucrează altfel, pentru că mintea singură nu cuprinde complexitatea existenței: este nevoie și de activarea emoției și a intuiției.
Pentru alegerea specialistului, Adriana Boroșanu recomandă câteva criterii practice, pe care orice consumator aflat într-o dificultate ar trebui să le aibă în vedere:
- Dincolo de titluri și de un CV bine întocmit, contează dacă specialistul a parcurs el însuși o etapă de formare personală.
- Ai dreptul să pui întrebări la prima întâlnire: ce școală a absolvit, ce presupune acea formare și câte ore de practică a făcut – de regulă minimum 150–200 de ore, individuale, nu doar de grup.
- În situații serioase, precum depresia, schimbarea nu este una „de suprafață”: ea coboară până la rădăcinile existenței, care se formează în relația de unu-la-unu, în diada mamă–copil. De aceea este nevoie de un specialist care se simte confortabil cu această zonă, nu doar de unul care a citit despre ea.
- Prețul nu este o garanție. O formare bine făcută durează ani de zile și este costisitoare, dar faptul că o ședință este scumpă nu înseamnă automat că este și bună.
Un parteneriat cu obiective și cu dreptul la evaluare
Invitata a mărturisit că preferă să nu vorbească despre „pacient” sau „client”, ci despre un om aflat într-o anumită situație de viață, într-un impas. Relația de consiliere pornește de la un obiectiv clar și de la o formă de „contractare”. Dacă la un moment dat vrei să întrerupi, este firesc să vă mai întâlniți o dată – nu pentru a continua cu orice preț, ci pentru a evalua împreună ce s-a întâmplat până atunci. Atunci când lucrurile sunt făcute corect, oamenii sunt, în general, mulțumiți.
Un detaliu important pentru încrederea consumatorului: la începutul acestei profesii nu se lucrează singur. Până la obținerea autonomiei, specialistul lucrează sub supervizare, iar atunci când simte că „bate pasul pe loc” are obligația profesională de a cere el însuși o ședință de supervizare – ceea ce se numește proces paralel. Consumatorul are, la rândul său, dreptul de a ști ce anume și în ce fel se lucrează.
De ce consumăm: plăcere, recompensă și capcana substituirii
De ce producem și consumăm bunuri? Pentru că omul are nevoie de stimulare și de senzații – de la cele strict fizice (gustative, tactile, vizuale) la cele emoționale și la cele care vin din felul în care înțelegem lumea. Toate aceste stimulări ajung la un mecanism cerebral numit sistem de plăcere sau de recompensă, al cărui rol profund este să ne ajute să învățăm cum este lumea și cum să ne raportăm la ea. În paralel funcționează sistemul durerii, care ne limitează accesul la ceea ce este toxic – un mecanism, de fapt, foarte sănătos.
Aici apare însă un avertisment: drogurile imită chimic substanțele folosite de creier și „păcălesc” acest sistem de învățare. Persoanele care nu găsesc satisfacție în mediul în care trăiesc ajung să caute stări de intensitate foarte mare, substituind relația și realitatea cu o formă de izolare. O societate orientată strict către bunuri materiale – „am mâncat, mi-am cumpărat un televizor, am fost la terasă” – neagă tocmai dimensiunea relației și a spiritualității. Or, avem deopotrivă neuroni care procesează lumea materială și neuroni care procesează relațiile: nu suntem construiți să trăim singuri.
Filtrul personal și părerea celorlalți
Când alegem un bun, trebuie să trecem doar prin filtrul nostru sau și prin al celorlalți? Răspunsul invitatei: filtrul personal este el însuși complex, pentru că avem mai multe niveluri de identitate – ca individ, ca membru al unui grup, ca parte a unei culturi și prin apartenența la un anumit nivel de spiritualitate. Cel care are impresia că „le știe pe toate” nu are nevoie de confirmări, în timp ce o persoană nesigură va căuta validarea în zece locuri și tot nu va fi mulțumită.
Validarea este utilă, dar nu întotdeauna necesară. Există o stare internă de echilibru – caldă, plăcută – în care știi că o decizie ți se potrivește, pentru că îi „citești” feedbackul: dacă disconfortul persistă, probabil decizia nu a fost adecvată pentru tine. Cât despre regula „dacă zece oameni spun că e bun, înseamnă că e bun”, ea funcționează uneori, dar nu mereu. Exemplul dat: nu orice meserie cere cunoștințe avansate de calculator – o bonă foarte bună poate să nu aibă nevoie de ele. Concluzia este să trecem părerile celorlalți prin propriul discernământ: evaluăm cu mintea, iar atunci când mintea nu ne mai ajută, activăm intuiția. În plus, ce este potrivit diferă în funcție de vârstă – inclusiv de „vârsta” și specificul cultural al comunității din care facem parte.
Supraviețuire prin alimentație: identitatea biologică
Producerea și consumul de bunuri țin uneori chiar de supraviețuire, iar exemplul cel mai clar este alimentația. Corpurile noastre sunt „antrenate”, la nivel de celulă, de-a lungul a sute de mii de ani, să recunoască anumiți nutrienți într-o anumită formulă, specifică zonei în care ne-am dezvoltat. Chiar și o dietă considerată mai „ușoară” sau mai „la modă” poate să nu corespundă acestei formule pe care celula o recunoaște.
Invitata a amintit și o cercetare privind efectul unei băuturi răcoritoare intens promovate, care poate modifica structura la nivel celular, astfel încât organismul ajunge să o prefere în locul laptelui. Un efect similar se vede la copii: hrăniți cu alimente puternic mediatizate, mulți refuză astăzi mâncarea tradițională. Drumul înapoi trebuie refăcut încet, pentru că o schimbare prea rapidă nu poate fi integrată. Mesajul pentru consumatori: este important să păstrăm o bază de alimentație specifică identității noastre biologice, iar atunci când ne mutăm în alt mediu, adaptarea să fie treptată.
Somnul copilului și legătura cu mama
Tot în registrul supraviețuirii, Adriana Boroșanu a atras atenția asupra somnului. Un bebeluș nu doarme ca un preșcolar sau ca un școlar: duratele de somn și orele de adormire și de trezire nu sunt simple obișnuințe, ci sunt confirmate de studii obiective. Trezirea unui copil foarte devreme, pentru a-l duce la creșă, perturbă echilibrări hormonale care au loc în timpul somnului, la anumite ore. Potrivit unor studii recente, dacă somnul nu se echilibrează în primul an de viață, crește riscul apariției obezității în jurul vârstei de 5–6 ani.
A fost criticată și metoda copilului lăsat singur în cameră, cu o lampă de veghe: copilul are nevoie să fie aproape de mama lui, al cărei echilibru îl ajută să se echilibreze, iar lumina artificială îi dăunează – o temă dezbătută inclusiv la o conferință din Franța dedicată somnului, care a analizat impactul negativ al luminii artificiale și al zgomotului din marile aglomerări urbane. Legătura dintre copil și mamă, au concluzionat invitata, nu poate fi substituită de nimeni.
Identitatea care nu se șterge: limba și sistemul de credințe
Există două mecanisme care ne formează identitatea și care nu se șterg toată viața: limba și sistemul de credințe. Limba nu înseamnă doar cuvintele pe care le rostim, ci și muzicalitatea și ritmul ei, și trăirile cele mai intime de la începutul existenței noastre. De aceea, chiar și în cazul emigrării, dificultățile de integrare apar adesea nu la prima generație, ci la a doua.
Persoanele în vârstă – de pildă cei care au venit cândva din Basarabia – păstrează nostalgia locului de origine, indiferent de nivelul lor de evoluție socială. „Omul intim”, a spus invitata, rămâne legat de locul din care a venit. Este o observație care completează întreaga discuție: identitatea noastră, biologică și culturală, este ea însăși un „bun” pe care îl purtăm cu noi și pe care merită să îl protejăm.
Mesajul InfoCons: fiecare bun pe care îl alegem – de la hrană la servicii și relații – ne influențează echilibrul și identitatea. De aceea, alegerea informată, trecută prin filtrul propriu și dublată de discernământ, este cea mai bună formă de protecție a consumatorului.
Alege bine, te simți bine !
Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare
