InfoCons te informează : Mănânc sănătos, dar sunt obosit. De ce alimentația nu explică totul – Alina Epure
Când lipsa de energie nu se rezolvă cu încă un supliment sau cu încă un „superaliment”
„Mănânc sănătos. De ce sunt tot timpul obosit?”
Este una dintre întrebările pe care le auzim tot mai des.
Mâncăm mai atent. Citim etichetele. Alegem produse bio. Reducem zahărul. Luăm vitamine. Bem smoothie-uri. Cumpărăm suplimente pentru energie, magneziu pentru stres și produse pentru „susținerea suprarenalelor”.
Și totuși, dimineața ne trezim obosiți.
După-amiaza avem nevoie de încă o cafea.
Seara nu mai avem energie pentru mișcare, familie sau lucrurile care ne fac plăcere.
Prima explicație pe care o căutăm este adesea nutrițională:
Poate îmi lipsește fierul.
Poate am nevoie de vitamina B12.
Poate este vitamina D.
Poate magneziu.
Poate nu mănânc suficientă proteină.
Uneori, răspunsul se află într-adevăr aici.
Dar nu întotdeauna.
Oboseala este unul dintre cele mai nespecifice simptome. Poate apărea în contextul unor deficiențe nutriționale, dar și în tulburări de somn, stres prelungit, infecții, anemie, afecțiuni endocrine, efecte adverse ale unor medicamente, probleme de sănătate mintală și numeroase alte situații.
De aceea, întrebarea corectă nu este doar:
„Ce să mănânc pentru mai multă energie?”
Ci:
„De ce nu mai are organismul meu energia de care am nevoie?”
1. OBOSEALA NU ESTE UN DIAGNOSTIC
Spunem frecvent „sunt obosit”, dar acest cuvânt poate descrie experiențe foarte diferite.
Uneori este somnolență.
Simțim că am putea adormi în timpul zilei.
Alteori este lipsă de energie fizică.
Alteori vorbim despre dificultatea de concentrare, senzația de „ceață mentală”, lipsa motivației sau senzația că orice sarcină necesită un efort disproporționat.
Și, desigur, putem avea mai multe dintre aceste manifestări simultan.
Oboseala după o noapte nedormită este normală.
Oboseala după o perioadă intensă de muncă poate fi explicabilă.
Dar oboseala persistentă, care nu se ameliorează prin odihnă sau care interferează cu activitățile obișnuite, merită privită cu mai multă atenție.
Problema este că piața wellness ne oferă adesea o explicație înainte să avem un diagnostic.
„Lipsă de energie? Ia acest produs.”
Dar un simptom comun nu are obligatoriu o cauză comună.
Dacă două persoane spun:
„Sunt permanent obosit”,
una poate avea un program de somn profund insuficient.
Alta poate avea anemie.
O a treia poate traversa o perioadă de stres major.
Alta poate avea o tulburare endocrină.
Iar o altă persoană poate mânca prea puțin în raport cu necesarul său.
Simptomul seamănă.
Cauza poate fi complet diferită.
Iar dacă nu înțelegem cauza, riscăm să tratăm oboseala cu produse în loc să tratăm problema.
2. DA, ALIMENTAȚIA POATE FI O PARTE IMPORTANTĂ DIN EXPLICAȚIE
Faptul că oboseala are multe cauze nu înseamnă că trebuie să minimalizăm nutriția.
Organismul are nevoie de energie și nutrienți pentru a funcționa.
Dacă aportul energetic este insuficient pentru o perioadă îndelungată, oboseala poate apărea chiar și atunci când alimentele alese sunt percepute drept „foarte sănătoase”.
Putem mânca „curat” și totuși prea puțin.
Putem elimina atât de multe categorii alimentare încât dieta devine dificil de echilibrat.
Putem avea mese foarte sănătoase pe Instagram și un aport total nepotrivit nevoilor organismului.
Există apoi micronutrienții.
Deficitul de fier și anemia feriprivă pot produce oboseală și reducerea capacității de efort.
Deficitul de vitamina B12 sau folat poate avea, de asemenea, consecințe hematologice și neurologice.
Alte deficiențe sau dezechilibre pot contribui, în anumite contexte, la simptome.
Dar aici apare una dintre capcanele discutate deja în această serie:
faptul că o deficiență poate produce oboseală nu înseamnă că orice persoană obosită are acea deficiență.
Și nici că trebuie să înceapă automat suplimentarea.
De exemplu, fierul este esențial.
Dar aceasta nu transformă administrarea de fier fără indicație într-o strategie universală pentru energie.
Înainte de suplimentare, trebuie să existe o justificare și, când situația o cere, o evaluare adecvată.
„Mai mult” nu este sinonim cu „mai multă energie”.
3. POȚI MÂNCA PERFECT ȘI SĂ DORMI PREA PUȚIN
Dacă ar trebui să alegem una dintre cele mai subestimate cauze ale oboselii moderne, somnul ar ocupa cu siguranță un loc important.
Există persoane care investesc enorm în nutriție, suplimente și tehnologii pentru optimizarea sănătății, dar dorm constant cinci sau șase ore pe noapte.
Niciun aliment nu poate înlocui somnul.
Niciun supliment nu poate reproduce toate procesele biologice care au loc atunci când dormim.
Somnul participă la reglarea funcțiilor cognitive, emoționale, metabolice, endocrine și imunitare.
Iar problema nu este doar durata.
Contează și calitatea.
Putem petrece opt ore în pat și totuși să avem un somn fragmentat sau neodihnitor.
Sforăitul important, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente, insomnia persistentă sau somnolența excesivă în timpul zilei pot necesita evaluare.
Mai există și o problemă comportamentală foarte actuală:
nu ne mai culcăm atunci când organismul are nevoie de somn.
Mai răspundem la un mesaj.
Mai vedem un episod.
Mai verificăm telefonul.
Mai lucrăm puțin.
Apoi încercăm să reparăm dimineața cu cafea ceea ce am pierdut noaptea.
Cafeina poate crește temporar starea de alertă.
Nu înlocuiește însă somnul pierdut.
Uneori, înainte de a întreba:
„Ce supliment îmi lipsește?”
ar trebui să întrebăm:
„Câte ore dorm, în mod real, în fiecare noapte?”
4. STRESUL CONSUMĂ ENERGIE CHIAR DACĂ STĂM PE SCAUN
Când spunem că suntem obosiți, ne gândim adesea la efort fizic.
Dar putem ajunge la sfârșitul unei zile complet epuizați fără să fi făcut aproape deloc mișcare.
Am luat zeci de decizii.
Am răspuns la mesaje.
Am trecut de la o întâlnire la alta.
Am gestionat conflicte.
Am încercat să respectăm termene.
Am primit notificări permanent.
Am avut grijă de copii sau de părinți.
Am rămas conectați la muncă inclusiv seara.
Aceasta este o formă diferită de solicitare.
Stresul acut este o parte normală a vieții.
Problema apare atunci când solicitarea devine aproape permanentă și nu mai există perioade suficiente de recuperare.
În acel moment, persoana poate încerca să „repare energia” exclusiv prin alimentație.
Mai multă cafea.
Ceva dulce după-amiaza.
Un energizant.
Un supliment.
Încă un supliment.
Dar organismul poate să nu aibă nevoie de încă un stimul.
Poate avea nevoie de recuperare.
Aici este importantă și diferența dintre stres și o afecțiune endocrină.
A fi stresat nu înseamnă automat că avem o boală a cortizolului.
Așa cum am văzut în articolul anterior, fiziologia stresului este complexă și nu poate fi redusă la un singur hormon.
În loc să încercăm permanent să „hack-uim” răspunsul organismului, uneori trebuie să privim sursa solicitării.
Ce din viața mea nu îmi permite să mă recuperez?
5. SEDENTARISMUL POATE PRODUCE PARADOXUL: SUNT PREA OBOSIT CA SĂ MĂ MIȘC
Când suntem obosiți, ultimul lucru pe care credem că îl putem face este mișcarea.
„Nu am energie pentru sport.”
Pare perfect logic.
Dar sedentarismul și oboseala pot forma un cerc.
Ne simțim fără energie, așa că ne mișcăm mai puțin.
Cu cât ne mișcăm mai puțin, cu atât capacitatea fizică poate scădea.
Eforturi care înainte păreau ușoare devin mai solicitante.
Iar acest lucru întărește senzația că nu avem energie.
Activitatea fizică regulată este asociată cu numeroase beneficii asupra sănătății cardiovasculare, metabolice și mintale, precum și asupra somnului și capacității funcționale.
Aceasta nu înseamnă că unei persoane cu oboseală severă și inexplicabilă trebuie să îi spunem pur și simplu:
„Du-te la sală.”
Dacă există simptome persistente sau neobișnuite, trebuie exclusă o cauză medicală.
Dar pentru persoana sănătoasă, sedentară, care petrece aproape întreaga zi între scaun, mașină și canapea, mișcarea poate face parte din soluție.
Și nu trebuie să însemne neapărat antrenamente intense.
Mersul pe jos.
Pauzele active.
Urcatul scărilor.
Exercițiile de forță adaptate nivelului individual.
Activitatea fizică integrată în viața zilnică.
Corpul uman nu a fost construit pentru a economisi fiecare mișcare posibilă.
Uneori energia nu se păstrează stând permanent nemișcați.
Se construiește și prin capacitatea organismului de a face efort.
6. CÂND OBOSEALA NU MAI TREBUIE TRATATĂ CA O PROBLEMĂ DE LIFESTYLE
Există însă un punct în care recomandarea „dormi mai mult, mănâncă bine și fă mișcare” nu mai este suficientă.
Oboseala persistentă poate fi simptomul unei probleme medicale.
Printre cauzele posibile se pot afla anemia, afecțiuni tiroidiene, tulburări de somn, infecții, anumite boli cronice, tulburări de sănătate mintală sau efecte adverse ale unor medicamente.
Lista este mult mai lungă.
Tocmai de aceea, simptomele trebuie puse în context.
Când a început oboseala?
Este permanentă sau apare în anumite momente?
Somnul este odihnitor?
Există scădere sau creștere inexplicabilă în greutate?
Palpitații?
Dificultăți de respirație?
Febră?
Durere?
Modificări menstruale?
Sforăit sever sau pauze respiratorii?
Stare depresivă persistentă?
Au apărut medicamente noi?
Există alte simptome asociate?
Evaluarea medicală nu trebuie înlocuită de o colecție tot mai mare de suplimente.
Și nici analizele nu ar trebui făcute la întâmplare, sub forma unor pachete enorme de „optimizare”, fără o întrebare clinică.
Medicul stabilește, în funcție de istoric, simptome și examenul clinic, ce investigații sunt relevante.
Acesta este un principiu care merită reținut:
oboseala persistentă nu este un diagnostic de internet.
Este un simptom care trebuie înțeles.
ENERGIA NU VINE DINTR-O SINGURĂ CAPSULĂ. ESTE REZULTATUL UNUI SISTEM.
În cultura wellness, energia a devenit aproape un produs.
O cumpărăm sub forma cafelei.
A băuturilor energizante.
A suplimentelor.
A pudrelor.
A vitaminelor.
A „superalimentelor”.
Dar energia umană este rezultatul funcționării unui sistem mult mai complex.
Contează alimentația.
Contează somnul.
Contează mișcarea.
Contează stresul și capacitatea de recuperare.
Contează relațiile și mediul social.
Contează comportamentele care pot deveni nocive sau dependente.
Și contează starea de sănătate.
Acești factori nu funcționează separat.
O noapte foarte scurtă poate modifica apetitul a doua zi.
Stresul poate influența somnul.
Somnul insuficient poate reduce dorința de mișcare.
Sedentarismul poate influența starea de bine.
Oboseala ne poate împinge către alegeri alimentare rapide și stimulente.
Iar cercul continuă.
De aceea, înainte de următorul produs „pentru energie”, putem face un inventar diferit:
Cum mănânc?
Cum dorm?
Cât mă mișc?
Cât de mult stres există în viața mea și cât timp acord recuperării?
Cum sunt relațiile mele și cât sprijin social am?
Ce comportamente folosesc pentru a compensa oboseala – cafeină excesivă, alcool, ecrane, mâncat emoțional sau alte stimulente?
Există simptome care necesită evaluare medicală?
Aceste întrebări nu oferă soluția instantanee pe care o promite o capsulă.
Dar ne apropie mult mai mult de cauză.
Alimentația este unul dintre pilonii fundamentali ai sănătății.
Dar tocmai pentru că este atât de importantă nu ar trebui să îi atribuim puteri pe care nu le are.
Nu putem mânca suficient de „perfect” încât să anulăm permanent lipsa somnului.
Nu putem suplimenta suficient încât să eliminăm consecințele unui stres continuu.
Și nu ar trebui să tratăm prin dietă un simptom care are nevoie de evaluare medicală.
Așadar, dacă spunem:
„Mănânc sănătos, dar sunt obosit”,
poate că următoarea întrebare nu este:
„Ce să mai iau?”
Ci:
„Ce încearcă organismul meu să îmi spună?”
Pentru că sănătatea nu se construiește dintr-un singur pilon.
Iar energia este, poate mai mult decât credem, rezultatul felului în care trăim în ansamblu.
Dr. Alina Epure
Doctor în Științe Medicale – Nutriție
Președinte Fondator, Asociația Nutribalance Nature
Fondator al proiectului „Să creștem generații sănătoase”
Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare
