DUPĂ NOTA 10, CE URMEAZĂ ? – MENTORATUL DE CARE AU NEVOIE ADOLESCENȚII PERFORMANȚI – InfoCons Protecția Consumatorilor – Alina Epure
Ce îi spui unui adolescent după ce a obținut 10?
„Felicitări” este firesc. Dar apoi?
La 14 sau 18 ani, succesul la un examen nu rezolvă întrebarea cea mai importantă: cine vreau să devin?
Gala Performanței din 26 august 2026 a adus la Palatul Parlamentului nu doar elevi cu rezultate excepționale, ci și oameni din educație, mediul academic, medicină, comunicare, societate civilă și business.
Întâlnirea dintre generații poate avea însă o valoare mult mai mare decât fotografia de la final. Poate deveni începutul unei rețele de mentorat, orientare și oportunități prin care adolescenții să poată descoperi lumea reală înainte de a fi obligați să ia decizii definitive despre viitorul lor.
Pentru proiectul „Să creștem generații sănătoase”, sănătatea înseamnă și sens, autonomie și capacitatea de a face alegeri informate pentru propria viață.
Nota 10 deschide o ușă, nu scrie viitorul
Rezultatul unui examen poate crea oportunități. Poate deschide accesul la un liceu, la o facultate sau la un anumit traseu educațional. Dar nu spune ce profesie i se potrivește adolescentului. Nu spune ce îl va face curios peste zece ani. Nu spune ce tip de activitate îi va oferi sens, în ce mediu va funcționa bine sau ce fel de viață își dorește.
De aceea, după performanță trebuie să urmeze explorarea.
Pentru un elev obișnuit să fie foarte bun la școală, alegerea poate fi chiar mai dificilă. Când ai rezultate bune la multe discipline, posibilitățile sunt numeroase. Uneori apare și presiunea de a alege o profesie „pe măsura notei”. Dar un rezultat bun nu obligă un adolescent la un anumit destin.
Maturizarea înseamnă tocmai trecerea de la ceea ce pot face bine la întrebarea: ce aleg să construiesc cu ceea ce pot?
Tranziția după un rezultat mare poate fi și destabilizatoare. Uneori, adolescentul ajunge la obiectivul pentru care a muncit ani întregi și descoperă că nu știe ce urmează. Mentoratul poate ajuta exact în acest spațiu dintre „am reușit” și „ce fac acum cu reușita mea?”.
Adolescenții au nevoie de repere, nu de trasee prescrise
Adulții sunt tentați să spună: „Ești bun la biologie, trebuie să faci medicină.” „Ești bun la matematică, trebuie să alegi informatică.” „Ai 10, nu poți merge într-un domeniu mai puțin prestigios.” Dar orientarea autentică nu înseamnă să alegem în locul adolescentului.
Înseamnă să îl ajutăm să pună întrebări mai bune: Ce îmi place? La ce sunt bun? Ce fel de probleme vreau să rezolv? Prefer să lucrez cu oameni, idei, date, obiecte sau sisteme? Îmi place predictibilitatea sau varietatea? Cum vreau să arate viața mea?
Un mentor nu oferă un răspuns standard. Oferă perspectivă. Poate ajuta adolescentul să distingă între imaginea unei profesii și realitatea ei. Poate discuta despre competențe, etică, program, dificultăți, satisfacții și schimbările prin care trece un domeniu. Reperele trebuie să fie și diverse. Dacă tânărul întâlnește doar profesioniști din câteva domenii considerate prestigioase, orientarea lui rămâne limitată. O rețea bună de mentorat ar trebui să includă știință, medicină, antreprenoriat, educație, cultură, tehnologie, administrație publică, industrii creative și meserii emergente. Reperele lărgesc opțiunile. Traseele prescrise le îngustează.
Întâlnirea cu oamenii care au construit cu sens
Una dintre cele mai puternice forme de educație poate fi întâlnirea cu un om realizat, pasionat, dedicat, implicat în activitatea sa. Un medic. Un cercetător. Un avocat. Un antreprenor. Un profesor universitar. Un artist. Un specialist în comunicare. Un jurist. Un inginer.
Un profesionist care poate vorbi nu doar despre succes, ci și despre drumul până la el.
Gala Performanței a creat tocmai o astfel de punte, reunind elevii cu personalități din mai multe domenii. Prezența unor profesioniști precum Dumitru Borțun, Felix Tătaru, Dan Petre, Cătălina Poiană și a reprezentanților instituțiilor academice, medicale și educaționale poate deveni mai mult decât o întâlnire festivă.
Poate deveni începutul unei relații între generații. Adolescenții au nevoie să audă și despre greșeli, schimbări de direcție, perioade de incertitudine și lucruri care nu au mers. Astfel de întâlniri pot corecta imaginea idealizată a succesului.
Un profesionist valoros poate spune: am schimbat domeniul, am avut un proiect care a eșuat, am fost respins, am revenit, am cerut ajutor. Pentru adolescent, această sinceritate poate fi mai educativă decât o listă de realizări.
Mentorul nu decide în locul adolescentului
Un mentor bun nu produce o copie a propriei cariere. Nu spune „fă ce am făcut eu”. Își oferă experiența pentru ca tânărul să poată decide mai informat. Acesta este un principiu important, mai ales pentru adolescenții performanți, cărora adulții le proiectează uneori foarte repede propriile așteptări.
Mentoratul echilibrat dezvoltă autonomie.
Mentorul poate întreba, poate provoca, poate deschide uși, poate oferi feedback și poate arăta consecințe. Dar decizia trebuie să rămână a tânărului. Această relație îl ajută pe adolescent să exerseze ceva esențial pentru viața adultă: să primească sfaturi fără să renunțe la propria voce.
Mentoratul este valoros și atunci când adolescentul descoperă că o direcție nu i se potrivește. A elimina o opțiune pe baza unei experiențe reale poate fi la fel de util ca a confirma o vocație. În același timp, mentoratul trebuie construit cu limite clare, obiective transparente și protecție adecvată pentru minori.
Școala și lumea reală trebuie reconectate
Mentoratul poate fi completat de vizite, job-shadowing, voluntariat, laboratoare, universități și experiențe în companii. Un adolescent poate crede că vrea o anumită profesie până când vede cum arată o zi reală în acel domeniu. Poate descoperi o vocație despre care nu știa că există. Poate înțelege că un job are mai multe componente decât cele vizibile din exterior.
Aceste experiențe nu trebuie să îi decidă viitorul, ci îi oferă informații necesare pentru buna alegere. Școala și lumea profesională au fost mult timp prea separate. Elevii învață concepte, dar uneori au puține contexte în care să vadă cum sunt folosite ele în viața reală.
Și aici stilul de viață contează.
Alegerea unei profesii nu înseamnă doar „ce voi lucra?”, ci și „cum vreau să trăiesc?”. Programul, ritmul, gradul de interacțiune umană, mobilitatea, presiunea și compatibilitatea cu valorile personale sunt întrebări legitime într-o orientare matură. Un adolescent care vede mai multe lumi poate alege mai conștient propria lume.
De la Gala Performanței la o rețea națională de mentori
Una dintre direcțiile pe care proiectul „Să creștem generații sănătoase” le poate dezvolta este o rețea de profesioniști care oferă timp și experiență adolescenților. Gala devine astfel punctul de întâlnire. Mentoratul devine continuarea.
Putem imagina întâlniri tematice cu elevii, sesiuni de orientare, job-shadowing, vizite la universități și companii, proiecte de voluntariat sau mini-proiecte în care adolescenții lucrează alături de profesioniști.
În acest fel, performanța nu este doar premiată, ci conectată cu oportunitatea. Mai important, o astfel de rețea nu trebuie limitată exclusiv la elevii de 10. Gala poate fi simbolul care atrage atenția asupra excelenței, iar infrastructura creată în jurul ei poate ajunge treptat la un număr mai mare de adolescenți. O asemenea rețea poate include și absolvenți care, la rândul lor, după câțiva ani, se întorc ca mentori.
În acest fel, Gala nu mai este doar un moment anual, ci începutul unei comunități intergeneraționale în care tinerii primesc sprijin și, ulterior, îl oferă mai departe.
Pentru că după ce îi spunem unui tânăr „Bravo pentru ceea ce ai realizat”, următoarea întrebare ar trebui să fie: „Cum te putem ajuta să descoperi ce vrei să construiești mai departe?”
Semnătura : Alina Epure
Doctor în Științe Medicale
CEO Nutribalance
