InfoCons logo
Contul Meu

guma de xanthan

Aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un produs natural, obţinutprin fermentarea zahărului sau melasei, în prezenţa bacteriei Xanthomonas campestris. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, snacksuri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne, peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. . Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.
Cantitate max zilnica permisa/corp: Nespecificat
Descriere cantitate max zilnica permisa: Nu s-a stabilit o doza maxima admisa.
Doza de încorporare în alimente: Nespecificat
Descriere doza de încorporare în alimente: Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete.
Efecte secundare: NU
Descriere efecte secundare: Nu s-au semnalat efecte secundare la cantitatile incorporate in alimente.
Contraindicatii:DA
Descriere contraindicatii: In doze mari poate produce balonare şi flatulenţă.
Utilizabil pentru copii: DA
Descriere utilizare copii: Este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici în cantitate de 1000-2000 mg/l.

";
InfoCons logo
Contul Meu

Atenție la gheața din băuturi ! Cum eviți toxiinfecțiile pe caniculă și în vacanță

Atenție la gheața din băuturi ! Cum eviți toxiinfecțiile pe caniculă și în vacanță

Atenție la gheața din băuturi ! Cum eviți toxiinfecțiile pe caniculă și în vacanță

Vara anului 2026 a adus în România unul dintre cele mai lungi și mai intense valuri de căldură din istoria măsurătorilor. În ultima perioadă, cea mai mare parte a țării s-a aflat sub avertizări de Cod Galben, Portocaliu și Roșu emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), cu un indice temperatură-umezeală care a depășit pragul critic de 80 de unități, temperaturi maxime de până la 40–41 de grade Celsius în vestul țării și nopți tropicale. În astfel de condiții, băuturile reci și cuburile de gheață devin nelipsite de pe mese, terase și din bagajele de concediu.

Puțini consumatori știu însă un lucru esențial: din punct de vedere legal, gheața alimentară este ea însăși un aliment. Dacă este produsă din apă necorespunzătoare sau manipulată greșit, gheața poate deveni o sursă de îmbolnăvire la fel de periculoasă ca orice alt produs alterat — cu atât mai mult în perioada caniculară, când căldura accelerează dezvoltarea bacteriilor, iar organismul, deja solicitat, este mai vulnerabil. InfoCons îți explică pe înțelesul tuturor cum alegi gheața sigură și ce reguli te protejează.

Ce este, de fapt, gheața alimentară

Prin gheață alimentară înțelegem gheața destinată consumului uman: cuburile puse în băuturi, gheața fărâmițată din cocktailuri și limonade, dar și gheața folosită pentru răcirea sau expunerea alimentelor (pește, fructe de mare, salate, deserturi). Chiar dacă pare un produs „banal” și inofensiv, gheața trece prin aceleași etape ca orice aliment — producție, transport, depozitare, manipulare — și în fiecare dintre aceste etape poate fi contaminată.

Regula de aur este simplă și se reține ușor: gheața este la fel de curată ca apa și mâinile din care provine. Dacă apa nu este potabilă sau dacă igiena în timpul producției este deficitară, cuburile de gheață pot transporta microorganisme direct în paharul consumatorului, fără ca acesta să bănuiască ceva. Un aspect frecvent subestimat este că înghețarea nu distruge bacteriile — le „adoarme” doar temporar. La topire, microorganismele redevin active, iar băutura rece devine mediul lor de dezvoltare.

De ce contează siguranța gheții: riscurile pentru sănătate

Studiile de specialitate și programele de supraveghere a alimentelor arată că principalul risc asociat gheții alimentare este cel microbiologic. Cei mai importanți indicatori urmăriți sunt bacteriile coliforme și Escherichia coli. Prezența E. coli este un semnal de contaminare fecală directă sau indirectă, iar un număr ridicat de bacterii coliforme indică, de regulă, condiții de igienă precare sau practici incorecte în timpul producției ori manipulării gheții.

Consumul de gheață contaminată poate provoca toxiinfecții alimentare, manifestate prin greață, vărsături, crampe abdominale și diaree. La copii, vârstnici și persoanele cu afecțiuni cronice, aceste episoade pot fi mai severe, mai ales pe fondul deshidratării provocate de caniculă. Un pericol adesea ignorat apare atunci când aceeași gheață folosită pentru a răci alimente crude (carne, pește) ajunge ulterior în băuturi: astfel se produce o contaminare încrucișată, prin care bacteriile trec de la un aliment la altul.

Tabelul de mai jos rezumă principalele situații de risc întâlnite de consumatori și modul practic în care pot fi evitate:

Situație de risc

Ce se poate întâmpla

Cum te protejezi

Gheață din apă de proveniență necunoscută

Contaminare cu E. coli și bacterii coliforme, indicator al unei igiene deficitare

Alege doar gheață produsă din apă potabilă, ambalată și etichetată

Aparat de gheață necurățat regulat

Depuneri de biofilm și dezvoltarea microorganismelor

Curăță și igienizează periodic aparatul de acasă

Gheață în contact direct cu alimente crude

Transfer de bacterii de la carne sau pește către gheața folosită ulterior în băuturi

Separă gheața pentru băuturi de gheața pentru răcirea alimentelor

Transport și depozitare la temperaturi variabile

Topire parțială și recongelare, care favorizează multiplicarea bacteriană

Menține lanțul frigorific; nu recongela gheața topită

Gheață din surse improvizate în concediu

Risc crescut de toxiinfecție alimentară, în special în destinații cu apă nesigură

Preferă gheața ambalată sau evită gheața în băuturi când apa nu este sigură

Ce spun regulile: gheața trebuie făcută din apă potabilă

Cadrul legal european este clar. Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare prevede, în anexa dedicată alimentării cu apă, că gheața care intră în contact cu alimentele sau care poate contamina alimentele trebuie produsă din apă potabilă. Mai mult, gheața trebuie produsă, manipulată și depozitată în condiții care să o protejeze de contaminare. Este o cerință obligatorie pentru toți operatorii din sectorul alimentar — restaurante, terase, cofetării, unități de fast-food și producători.

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 stabilește principiile generale ale legislației alimentare și responsabilitatea operatorilor pentru siguranța produselor puse pe piață, iar Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 fixează criteriile microbiologice aplicabile alimentelor. La nivel național, Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile impune ca apa destinată consumului să fie „sanogenă și curată”, adică lipsită de microorganisme, paraziți sau substanțe care, prin număr ori concentrație, pot constitui un pericol pentru sănătatea umană. Ghidul de bune practici în alimentația publică al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) reia aceeași cerință: alimentarea adecvată cu apă potabilă trebuie asigurată ori de câte ori este necesar pentru a evita contaminarea produselor alimentare.

Controlul respectării acestor reguli revine Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), care verifică unitățile din industria agroalimentară și sancționează neregulile. La nivel european, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) sprijină prevenirea contaminării și promovarea igienei de-a lungul întregului lanț alimentar, „de la fermă la consumator”.

Cum alegi gheața sigură: pas cu pas

Fie că o cumperi ambalată, o prepari acasă sau o consumi în oraș, câteva verificări simple fac diferența între o băutură răcoritoare și o problemă de sănătate.

Gheața ambalată, din comerț

  • Verifică eticheta: producătorul, adresa, condițiile de păstrare și mențiunea că este destinată consumului alimentar trebuie să fie prezente și lizibile.
  • Alege pungi sigilate, fără urme de topire și reînghețare (cuburi lipite în bloc compact indică întreruperea lanțului frigorific).
  • Cumpără din unități care păstrează produsul în congelatoare curate, nu din lăzi improvizate expuse la soare.

Gheața preparată acasă

  • Folosește exclusiv apă potabilă, de la rețeaua verificată sau apă îmbuteliată sigură.
  • Spală-te pe mâini înainte de a manipula formele de gheață și folosește recipiente curate, cu capac.
  • Curăță și igienizează periodic aparatul de făcut gheață și congelatorul; depunerile favorizează dezvoltarea bacteriilor.
  • Nu refolosi gheața care a intrat în contact cu alimente crude și nu recongela gheața care s-a topit.

Gheața la terasă, restaurant sau fast-food

  • Observă igiena generală a locului: o unitate curată și organizată oferă, de regulă, și o gheață sigură.
  • Gheața ar trebui manipulată cu clește sau lopățică dedicată, nu cu mâna sau cu paharul cufundat direct în recipient.
  • Dacă ai dubii legate de proveniența apei, poți cere băutura fără gheață — este dreptul tău ca și consumator.

Caniculă și concedii: atenție sporită în această perioadă

Perioada valurilor de căldură din vara lui 2026 amplifică toate riscurile de mai sus. Temperaturile ridicate accelerează multiplicarea bacteriilor, iar cererea uriașă de gheață pe terase și în zonele turistice crește presiunea asupra producătorilor și manipulatorilor. În plus, deshidratarea provocată de caniculă face organismul mai sensibil la orice toxiinfecție. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) recomandă, pentru perioada caniculară, evitarea căldurii și menținerea unei hidratări corespunzătoare, cu un consum orientativ de aproximativ doi litri de apă pe zi, ajustat în funcție de starea de sănătate și de recomandările medicului.

Sfatul InfoCons este ca hidratarea să se facă în primul rând cu apă potabilă sau apă îmbuteliată sigură, iar gheața să fie un plus de confort, nu o sursă de risc. În concediu, mai ales în destinații unde apa de la robinet nu este garantat potabilă, gheața din băuturi este una dintre cauzele frecvente ale „bolii turistului” (diareea călătorului). Regula practică: dacă nu ai încredere în apa locală, evită gheața în băuturi sau alege exclusiv gheață ambalată, de la producători recunoscuți. Aceeași prudență se aplică sucurilor și cocktailurilor vândute la standuri stradale improvizate.

Atenție și la transportul gheții și al alimentelor răcite pe drumul spre plajă, munte sau la iarbă verde: menținerea lanțului frigorific este esențială. Folosește o geantă sau o ladă frigorifică cu acumulatori de frig, nu lăsa produsele în mașină, la soare, și nu recongela ceea ce s-a decongelat deja.

Recomandările InfoCons

Pentru ca răcoarea din pahar să nu se transforme într-o problemă de sănătate, InfoCons îți recomandă:

  • Tratează gheața ca pe un aliment. Aplică-i aceleași reguli de igienă și proveniență ca oricărui produs pe care îl consumi.
  • Verifică proveniența apei. Gheața sigură se face doar din apă potabilă, acasă sau la producător.
  • Citește eticheta gheții ambalate. Producător, condiții de păstrare și mențiunea de uz alimentar trebuie să fie clare.
  • Nu recongela gheața topită și nu refolosi gheața care a intrat în contact cu alimente crude.
  • Menține lanțul frigorific la cumpărare, transport și depozitare, mai ales în zilele de caniculă.
  • Igienizează periodic aparatul de gheață, congelatorul și recipientele folosite acasă.
  • În concediu, fii prudent. Dacă apa locală nu este sigură, cere băutura fără gheață sau alege doar gheață ambalată.
  • Hidratează-te corect. Consumă apă potabilă pe tot parcursul zilei; gheața este un confort suplimentar, nu un înlocuitor.
  • Semnalează neregulile. Dacă observi condiții de igienă precare, ai dreptul să sesizezi autoritățile competente.

Aplicația InfoCons — informația de siguranță, în buzunarul tău

Într-o perioadă în care iei zilnic zeci de decizii de consum — de la sticla de apă cumpărată la benzinărie până la înghețata sau băutura de pe terasă — Aplicația InfoCons îți pune la dispoziție informații utile despre produse și despre drepturile tale de consumator, direct de pe telefon. Aplicația este gratuită și poate fi descărcată din Google Play, App Store și AppGallery. Cu ajutorul ei poți fi informat rapid, poți verifica produse și poți reacționa atunci când ceva nu este în regulă, indiferent dacă ești acasă sau în concediu. InfoCons este singurul membru cu drepturi depline din România al Consumers International, iar misiunea sa este să te ajute să faci alegeri mai bune și mai sigure în fiecare zi.

Semnătura : Departamentul InfoCons Protectia Consumatorilor de Comunicare

Pe același subiect

Distribuie

InfoCons (www.infocons.ro) – Asociație Națională de Protecția Consumatorilor, unica organizație din România cu drepturi depline în Consumers International, este o asociație de consumatori neguvernamentală, apolitică, reprezentativă, de drept privat, fără scop lucrativ, cu patrimoniu distinct și indivizibil, independentă, întemeiată pe principii democratice, ce apără drepturile consumatorilor – membră fondatoare a Federației Asociațiilor de Consumatori.

Fii informat! Ia atitudine! Cunoaște-ți drepturile și exercită-le apelând 021 9615!* din orice rețea fixă sau mobilă sau *9615** din orice rețea mobilă!

**Număr de telefon apelabil din orice rețea fixă sau mobilă cu tarif normal în rețeaua Telekom
***Număr de telefon apelabil din orice rețea mobilă cu tarif normal

Te-ar putea interesa și