Dr. Florin Ioan Balanica – Caloriile și impactul asupra sănătății : o perspectivă psihonutrițională – InfoCons te informeaza !
De ce nu este suficient să numărăm caloriile?
În ultimii ani, consumatorii au fost expuși constant la mesaje precum „slăbește prin deficit caloric”, „numără caloriile” sau „alege produsele cu mai puține calorii”. Deși energia alimentară este un element important al sănătății și al controlului greutății corporale, cercetările moderne arată că o abordare bazată exclusiv pe calorii este incompletă și poate avea consecințe negative asupra comportamentului alimentar și a relației cu mâncarea.
Ce este o calorie ? InfoCons te informeaza
Caloria reprezintă o unitate de măsură a energiei. Organismul utilizează energia provenită din alimente pentru funcțiile vitale, activitatea fizică, creștere, repararea țesuturilor și procesele metabolice.
Din punct de vedere fizic, o calorie dintr-un biscuit și o calorie dintr-un măr au aceeași valoare energetică. Din punct de vedere biologic și psihologic însă, efectele asupra organismului pot fi foarte diferite.
Sunt toate caloriile egale ?
Răspunsul scurt este: NU.
Deși balanța energetică rămâne importantă pentru menținerea greutății corporale, modul în care organismul procesează energia depinde de numeroși factori:
- compoziția alimentului;
- conținutul de fibre;
- gradul de procesare;
- efectul asupra sațietății;
- impactul asupra glicemiei;
- răspunsurile hormonale și neurologice.
Un exemplu relevant este efectul proteinelor. Digestia proteinelor consumă mai multă energie decât digestia carbohidraților sau a grăsimilor, fenomen cunoscut sub denumirea de efect termic al alimentelor. Astfel, două mese cu același număr de calorii pot avea efecte metabolice diferite.
Știi câte calorii / kcal se regăsesc în produsele tip prăjituri ? Mănânci bine , trăiești bine cu InfoCons !
Perspectiva psihonutrițională : de ce simpla numărare a caloriilor poate fi problematică
Psihonutriția studiază relația dintre alimentație, emoții, comportamente și procese cognitive.
Din această perspectivă, concentrarea excesivă pe calorii poate genera:
- Pierderea contactului cu senzațiile corporale
Persoanele care urmăresc obsesiv caloriile tind să acorde mai puțină atenție senzațiilor de foame și sațietate și mai multă atenție cifrelor. În timp, capacitatea de autoreglare alimentară poate fi afectată.
- Apariția vinovăției alimentare
Alimentele sunt adesea etichetate ca „bune” sau „rele” în funcție de numărul de calorii. Acest proces favorizează rușinea, anxietatea și ciclul restricție–compensare.
- Creșterea riscului de mâncat emoțional
Restricțiile severe bazate exclusiv pe calorii sunt asociate cu o probabilitate mai mare de episoade de pierdere a controlului alimentar și supraalimentare.
- Ignorarea calității alimentelor
Două produse pot avea același număr de calorii, dar valori nutritive complet diferite. Un aliment bogat în fibre, vitamine și proteine va susține sănătatea diferit față de un produs ultraprocesat cu aceeași valoare energetică.
Caloriile și alimentele ultraprocesate – InfoCons protectia consumatorului te informeaza
Una dintre cele mai importante descoperiri din nutriția modernă este că gradul de procesare influențează consumul alimentar.
Într-un studiu clinic controlat realizat la nivelul National Institutes of Health, participanții au consumat spontan cu aproximativ 500 kcal mai mult pe zi atunci când au primit alimente ultraprocesate comparativ cu alimente minim procesate, chiar dacă mesele aveau compoziții similare de macronutrienți și energie. Participanții au luat în greutate în perioada consumului de alimente ultraprocesate și au pierdut în greutate în perioada consumului de alimente minim procesate.
Aceste rezultate sugerează că problema nu este doar numărul de calorii, ci și caracteristicile alimentelor care influențează viteza de consum, sațietatea și comportamentul alimentar.
Peste 30 de Alerte la Produse Alimentare cu Risc din Republica Georgia ! Alege Informat cu Soluția de Protecția Consumatorilor InfoCons !
De ce mâncăm mai mult decât avem nevoie ?
Psihonutriția identifică mai multe mecanisme:
- stresul și oboseala;
- recompensele emoționale asociate alimentelor;
- marketingul alimentar;
- disponibilitatea constantă a produselor foarte palatabile;
- obiceiurile familiale;
- consumul în fața ecranelor.
În multe situații, consumul excesiv nu este determinat de foame fiziologică, ci de factori emoționali și de mediu.
O abordare modernă : de la control la autoreglare
Educația consumatorilor ar trebui să depășească simpla numărare a caloriilor și să includă:
- recunoașterea foamei și sațietății;
- alegerea predominantă a alimentelor minim procesate;
- consumul adecvat de proteine și fibre;
- dezvoltarea unei relații echilibrate cu mâncarea;
- reducerea vinovăției alimentare;
- înțelegerea influenței emoțiilor asupra comportamentului alimentar.
Scopul nu este eliminarea completă a alimentelor cu densitate energetică mare, ci integrarea lor într-un model alimentar sustenabil și flexibil.
Presiunea socială asupra adolescenților și efectele obsesiei pentru calorii – InfoCons protectia consumatorilor te informeaza
Adolescența reprezintă una dintre cele mai vulnerabile perioade pentru dezvoltarea imaginii corporale și a relației cu alimentația. În prezent, tinerii sunt expuși simultan influenței familiei, grupului de prieteni, rețelelor sociale, influencerilor și industriei wellness, care promovează frecvent standarde corporale dificil sau imposibil de atins.
Numeroase studii arată că adolescenții care sunt preocupați excesiv de greutate, aspect fizic și calorii prezintă un risc mai mare de:
- nemulțumire față de propriul corp;
- scăderea stimei de sine;
- anxietate și simptome depresive;
- comportamente alimentare restrictive;
- episoade de mâncat compulsiv;
- dezvoltarea tulburărilor de alimentație.
Cum influențează numărarea caloriilor comportamentul alimentar ? InfoCons protectia consumatorului te informeaza
În teorie, monitorizarea aportului energetic poate fi un instrument educațional. În practică însă, la adolescenți, focalizarea excesivă asupra caloriilor poate transforma alimentația într-o sursă de stres și autocritică.
Psihonutriția evidențiază faptul că atunci când fiecare alegere alimentară este evaluată prin prisma cifrelor, apar frecvent:
- frica de anumite alimente;
- evitarea situațiilor sociale care implică mâncare;
- sentimentul de vinovăție după consumul unor produse considerate „interzise”;
- ciclul restricție–supraalimentare;
- pierderea capacității de a recunoaște foamea și sațietatea.
Pentru un adolescent aflat în creștere și dezvoltare, această abordare poate fi deosebit de problematică deoarece organismul are nevoie de energie suficientă pentru:
- dezvoltarea osoasă;
- maturizarea hormonală;
- dezvoltarea cerebrală;
- activitatea fizică și intelectuală.
Rolul rețelelor sociale
Platformele digitale promovează adesea mesaje simplificate precum:
- „mănâncă mai puțin”;
- „arde mai multe calorii”;
- „fii în deficit caloric permanent”;
- „evită carbohidrații”.
Aceste recomandări ignoră diferențele individuale și pot crea percepția falsă că sănătatea depinde exclusiv de controlul greutății corporale.
Mai mult, expunerea repetată la imagini idealizate este asociată cu o probabilitate mai mare de comparație socială și insatisfacție corporală, în special în rândul adolescenților.
Ce recomandăm in cabinet ?
În locul unei educații centrate exclusiv pe calorii, abordările moderne promovează:
- alfabetizarea nutrițională;
- dezvoltarea unei imagini corporale sănătoase;
- alimentația conștientă (mindful eating);
- respectarea semnalelor interne de foame și sațietate;
- înțelegerea funcțiilor alimentelor dincolo de aportul energetic;
- construirea unor obiceiuri sustenabile pe termen lung.
Mesajul esențial pentru adolescenți atunci cand programeaza o consultatie este că sănătatea nu poate fi redusă la un număr de calorii sau la cifra de pe cântar. O relație echilibrată cu mâncarea și cu propriul corp reprezintă un factor de protecție pentru sănătatea fizică și psihică pe termen lung.
Concluzii pentru consumatori
Caloriile reprezintă o informație utilă, dar nu sunt singurul indicator al valorii unui aliment. Din perspectivă psihonutrițională, sănătatea este influențată nu doar de cantitatea de energie consumată, ci și de calitatea alimentelor, contextul în care mâncăm și relația noastră cu mâncarea.
Un consumator informat nu ar trebui să se întrebe doar „Câte calorii are acest produs?”, ci și:
- Mă va sătura?
- Îmi oferă nutrienți valoroși?
- Îl aleg din foame sau din emoție?
- Mă ajută să construiesc obiceiuri alimentare sustenabile?
În acest mod, alimentația devine nu doar o chestiune de energie, ci și una de sănătate fizică, psihologică și socială, care poate duce la echilibru in normalitatea vietii fiecaruia dintre noi.
Bibliografie
- Hall KD, Ayuketah A, Brychta R et al. Ultra-Processed Diets Cause Excess Calorie Intake and Weight Gain: An Inpatient Randomized Controlled Trial of Ad Libitum Food Intake. Cell Metabolism. 2019.
- Tolar-Peterson T. Why Aren’t All Calories Created Equal? A Dietitian Explains. The Conversation/ScienceAlert, 2022.
- Lane MM, Gamage E, Du S et al. Ultra-processed foods – a scoping review for Nordic Nutrition Recommendations 2023. Food & Nutrition Research. 2024.
- Kahleova H, Himmelfarb J, Barnard ND. Not all ultra-processed foods are created equal: a review. BMJ Nutrition, Prevention & Health. 2026.
- Gupta S, Hawk T, Aggarwal A, Drewnowski A. Characterizing Ultra-Processed Foods by Energy Density, Nutrient Density, and Cost. Frontiers in Nutrition. 2019.
- Monteiro CA, Cannon G, Levy RB et al. The UN Decade of Nutrition, the NOVA food classification and the trouble with ultra-processing. Public Health Nutrition. 2018.
- Hägele FA et al. Short-term effects of high-protein, lower-carbohydrate ultra-processed foods on human energy balance. Nature Metabolism. 2025.
- World Health Organization. Adolescent mental health and well-being.
- American Academy of Pediatrics. Preventing Obesity and Eating Disorders in Adolescents.
- National Eating Disorders Association. Dieting and Eating Disorders Risk Factors.
- Neumark-Sztainer D. et al. Research on dieting, weight-related concerns, and eating disorder risk in adolescents.
- Rodgers R. F.. Research regarding social media exposure, body image, and eating behaviors among adolescents.
Autor :
Dr. Florin Ioan Balanica
Psihonutritionist Senior
