InfoCons protectia consumatorilor de muzicoterapie : Muzica – leagănul primului an de viață
Înainte de a putea vorbi, bebelușul ascultă; scoate primele sunete și gângurește, iar părinții răspund prin imitație și cântece de leagăn. Bebelușii au capacitatea de a recunoaște cântecele auzite în timpul sarcinii și se simt astfel în siguranță la reascultarea acestora în primele luni de viață, conectându-se cu părinții și exteriorul fără ca limba vorbită să se fi format. Cântecele de leagăn creează un spațiu care nu necesită traducere, ele transmit emoție prin melodie, timbru, ritm și intensifică legătura dintre părinte și copil într-un mod natural. În perioada delicată a primelor luni de viață, când mamele sunt deseori epuizate, cântecul de leagăn devine un pod de legătură între izolare și necunoscut și un spațiu protejat, cald și armonios. Mai mult de atât, cântecele de leagăn sunt universale și sunt considerate prima experiență interumană de afecțiune împărtășită.
Muzica ne face bine, iar acest lucru este cunoscut în întreaga lume, din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Întâlnită în toate culturile, muzica acompaniază tradiții și ritualuri, are rol de coeziune socială și exprimare individuală. Pentru fiecare om în parte muzica activează amintiri și declanșează emoții, fiind deopotrivă spațiu pentru sentimente euforice și o oază de liniște. Muzica influențează capacitatea noastră de a ne conecta unii cu alții, activând circuitele cerebrale implicate în empatie, cooperare și încredere. Ascultarea muzicii contribuie la o stare de bine interioară și, în același timp, la manifestarea unei stări sociale pozitive prin care ne simțim conectați. Oamenii descriu că muzica este deseori o voce pentru trăiri interioare care nu își găsesc exprimare în cuvinte, că este antidot pentru clipe de singurătate și un imbold pentru vitalizare și bucurie.
În prezent, oamenii ascultă muzică mai des ca niciodată, expunerea are loc zilnic și deseori nevoit prin muzică de fundal în spații publice, la televizor sau chiar și în taxi. În același timp, pentru muzica aleasă intenționat, oamenii au la dispoziție platforme digitale cu acces la peste 100 de milioane de cântece dar, un număr din ce în ce mai mare, aleg formatul analog în favoarea celui digital. În ultimul an popularitatea sistemelor audio cu vinil și casete a înregistrat o creștere de 15% față de streaming-ul digital (Kato, B., Vinyl records have taken over — and growing more popular than streaming, New York Post, 2024). Motivația stă cel mai probabil în căutarea unei experiențe nostalgice și imersive, în care ascultătorul este implicat în audiția muzicală prin schimbarea casetei sau a vinil-ului. Benefic este și faptul că melomanii nu sunt supuși saltului aleatoric digital de la o piesă la alta sau de la un stil la altul, ci participă ca și într-o poveste, la ascultarea albumului de la cap la coadă.
În ciuda entuziasmului crescut pentru ascultatul muzicii prin intermediul diferitelor dispozitive audio, nimic nu se compară cu ascultarea muzicii live. Un studiu realizat de Universitatea din Zürich a descoperit că prin intermediul concertelor centrul emoțional al creierului, adică amigdala, este stimulat mai intens decât prin muzica înregistrată. Astfel are loc o procesare cognitivă și afectivă mai profundă (W. Trost, C. Trevor, N. Fernandez, F. Steiner, & S. Frühholz, Live music stimulates the affective brain and emotionally entrains listeners in real time, 2024).
Muzica și bebelușii
Cercetările din ultimele decenii privind impactul muzicii asupra ființei umane au avansat la o asemenea scară încât știm acum că fătul răspunde la stimuli sonori începând cu săptămâna a 16-a de sarcină, iar până în săptămâna 24, când structurile urechii interne sunt dezvoltate, bebelușii răspund la sunete externe, precum vocea mamei și bătăile inimii sale. Din a 25-a săptămână de sarcină, fătul are capacitatea de a distinge voci, zgomote și chiar melodii (Arenillas-Alcón, S., Ribas-Prats, T., Puertollano, M., Mondéjar-Segovia, A., Gómez-Roig, M. D., Costa-Faidella, J., & Escera, C., Prenatal daily musical exposure is associated with enhanced neural representation of speech fundamental frequency: Evidence from neonatal frequency-following responses, 2023). În acest fel, nenăscuții și nou-născuții experimentează prima lor conexiune sonoră cu exteriorul, prin intermediul purtătorilor și apoi al părinților sau îngrijitorilor. Astfel vocea umană, cântatul și vorbitul cu bebelușul, inițiază niște caracteristici care pot fi, de asemenea, identificate ca fiind calități muzicale precum tonuri înalte, modele ritmice, accentuări distincte și structuri repetitive.
Nenumărate studii evidențiază legătura dintre expunerea timpurie la muzică și influența pozitivă a acesteia asupra dezvoltării limbajului (Papadimitriou, A., Smyth, C., Politimou, N., Franco, F., & Stewart, L., The impact of the home musical environment on infants’ language development. Infant Behavior and Development; Pino MC, Giancola M, D’Amico S. , The Association between Music and Language in Children: A State-of-the-Art Review. Children, 2023).
InfoCons protectia consumatorilor de arta si cultura : Sunetul „Madrigal” pe platformele digitale
Printre activitățile muzicale care susțin dezvoltarea abilităților lingvistice și a vocabularului bebelușului se numără cântatul din voce al cântecelor de leagăn, fredonatul și alternarea vocii cu instrumente muzicale ritmice (de exemplu maracas, tamburina, shaker). Mai departe, aceste dialoguri muzicale au un impact și asupra stimulării cognitive și emoționale a bebelușului, care experimentează oglindirea primelor conexiuni emoționale, precum și primele experiențe senzoriale.
Muzicoterapia
Multe dintre studiile privind impactul muzicii asupra bebelușilor sunt realizate sub lupa muzicoterapiei, care susține dezvoltarea timpurie, legătura și bunăstarea emoțională a bebelușilor prin intervenții specifice. Muzicoterapia este definită de Asociația austriacă de Muzicoterapie printr-o lege, ca fiind „o formă independentă, științifică, artistică și creativă de terapie. Aceasta cuprinde tratamentul conștient și planificat al persoanelor, în special al celor cu tulburări de comportament și stări de suferință emoționale, somatice, intelectuale sau sociale, prin utilizarea mijloacelor muzicale într-o relație terapeutică între unul sau mai mulți pacienți și unul sau mai mulți terapeuți, cu scopul de a preveni, ameliora sau elimina simptomele sau de a schimba comportamente și atitudini care necesită tratament; totodată muzicoterapia este chemată să promoveze, să mențină sau să restabilească dezvoltarea, maturizarea și sănătatea persoanei aflate sub tratament”(oebm.org).
Muzicoterapia se practică, printre multe alte domenii, în departamentul de neonatologie în sprijinul copiilor născuți prematur și familiilor acestora prin intervenții muzicale active și receptive specifice, care s-au dovedit efective în reducerea stresului și a promovării stabilității fiziologice (îmbunătățește frecvența respiratorie, saturația de oxigen și frecvența cardiacă). Fără îndoială una din cele mai valoroase contribuții ale muzicoterapiei este consolidarea legăturii părinte-copil în situațiile încărcate de stres și anxietate specifice spitalizării. Muzicoterapia contribuie astfel pe de o parte la dezvoltarea fizică și emoțională a copilului născut prematur și pe de altă parte la reducerea simptomelor de depresie ale părinților (Ribeiro, M., Alcântara-Silva, T., Oliveira, J., Paula, T. C., Dutra, J., Pedrino, G. R., Simöes, K., Sousa, R. B., & Rebelo, A., Music therapy intervention in cardiac autonomic modulation, anxiety, and depression in mothers of preterms: Randomized controlled trial, 2018).
Depresia post-natală este întâlnită nu doar în cazul părinților copiilor născuți prematur, ci afectează în proporție de 15% sănătatea mintală a mamelor care nasc la termen (Colella, C., McNeill, J., & Lynn, F. (2022). The effect of mother-infant group music classes on postnatal depression – A systematic review protocol. PLOS ONE, 17(10), 2022) unele studii înregistrând chiar proporții de 30% (Han, L., Zhang, J., Yang, J., Yang, X., & Bai, H.,. Between personality traits and postpartum depression: The mediated role of maternal self-efficacy. Neuropsychiatric Disease and Treatment, 2022). Depresia post-partum declanșează stări de stres și anxietate, tulburări de somn, instabilitate emoțională și are un impact îngrijorător asupra încrederii de sine și a relaționării dintre mamă-copil.
Muzicoterapia, în comparație cu psihoterapia și tratamentul medicamentos antidepresiv, este o variantă de tratament neinvaziv și rentabil care a dovedit științific că îmbunătățește starea de spirit, ameliorează calitatea somnului, contribuie la reglarea emoțională și bunăstarea generală a mamei. În mod îmbucurător, un alt efect pozitiv al muzicoterapiei este îmbunătățirea atașamentului matern și al legăturii emoționale cu bebelușul, care prin intermediul muzicii este eliberată de tensiune și de stres (Yang et al., 2019). Datorită acestor constatări din muzicoterapie s-au făcut și alte studii care au urmărit implicarea muzicală structurată prin cântece și interacțiuni bazate pe muzică, care au demonstrat beneficii atât pentru bebeluși, cât și pentru mame. Concluziile pozitive îndeamnă astfel către implementarea unor programe de suport maternal care să includă interacțiuni bazate pe cântat și muzică (Fancourt, D., & Perkins, R., Could listening to music during pregnancy be protective against postnatal depression and poor well-being post birth? Longitudinal associations from a preliminary prospective cohort study, 2018).
Prevenție prin muzică
În dinamica tumultoasă a vieții cotidiene, unde accesul la muzicoterapie nu este la îndemâna oricui, Organizația Mondială a Sănătății promovează participarea la activități bazate pe artă ca având un impact benefic preventiv pentru sănătatea mintală și bunăstare (World Health Organization, What is the evidence on the role of the arts in improving health and well-being? A scoping review, WHO Regional Office for Europe, 2019). Nu doar muzica, dar și participarea în activități precum arte plastice, vizuale și dramaturgie contribuie la îmbunătățirea calității vieții și încurajează creativitatea și expresivitatea, toate fiind esențiale pentru bunăstarea mintală.
La nivel european, inițiativa CultureForHealth se focusează pe integrarea artelor și a culturii pentru sănătate și bunăstare. Proiectul „Music&Motherhood” implementat inițial în Danemarca și apoi în România de Centrul Cultural Clujean, este un exemplu de bună practică pentru o soluție accesibilă și cu impact pozitiv pentru combaterea depresiei post-partum prin intervenții bazate pe cântec, pentru mame și bebelușii acestora (cccluj.ro).
Madrigal for babies
Pentru a facilita un cadru și mai accesibil publicului și a încuraja participarea la concerte de muzică live, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și Asociația Română de Muzicoterapie au lansat în 2023 un proiect pilot intitulat Madrigal for Babies, adresat bebelușilor, părinților, dar și femeilor însărcinate. Concertul pilot-interactiv a avut, pe lângă performanța corală „Madrigal” live, și efecte de lumini și proiecții, muzică de pian și percuție. Repertoriu ales special, astăzi disponibil și digital și pe CD, urmărește stimularea limbajului și atenției bebelușului sau calmarea lui prin cântece de liniștire și leagăn. Participarea la concertul live, libertatea de a se mișca și de a dansa cu bebelușul în sala de concert, cântatul împreună cu corul, a permis crearea atmosferei de apartenență, de conectare și relaxare. După impactul pozitiv, proiectul va continua, cu scopul de a măsura rezultatele experienței muzicale live asupra bebelușilor și părinților acestora.
Muzica este cel mai accesibil și distractiv mod de a stimula dezvoltarea copiilor și a interacționa cu aceștia. Datorită modului fascinant în care muzica activează în același timp mai multe părți ale creierului, responsabile pentru abilitățile lingvistice, coordonarea motorie și procesarea emoțională, fiecare activitate muzicală va avea un impact pozitiv multiplu asupra copilului.
În vremuri în care aparatele digitale le oferă copiilor imagini în mișcare rapidă și sunete sintetice, muzica este o formă minunată de comunicare pentru a forma legătura, apropierea și dragostea pentru sunet. Inițierea activităților cu muzică și cântat este recomandată cât mai devreme posibil și nu trebuie să țină cont de calitatea vocii părinților, în contact cu bebelușul ea fiind cea mai frumoasă dintre toate. Interacțiunile muzicale pot fi zilnice prin cântat direct, prin ascultatul muzicii împreună cu dans și mișcare și prin explorarea instrumentelor muzicale. Concertele de muzică live pentru copii, părinți sau îngrijitori oferă trăiri unice, de neegalat, care pot fi o experiență comună surprinzătoare și fascinantă, pentru care există adesea atât de puțin timp. Muzica trebuie să fie o componentă constantă a vieții unui copil, care contribuie la o dezvoltare plină de efecte benefice, descoperiri și bucurie.
Semnat :
Angelica Postu
pianista și muzicoterapeuta
