Alimentaţia stă la baza vieţii, căci hrana pe care o consumăm ne influenţează considerabil atât starea fizică, cât şi pe cea psihică. De calitatea i cantitatea alimentelor ingerate depind dezvoltarea şi vitalitatea organismului, deci practic sănătatea şi armonia fiinţei noastre.Cu 2300 de ani în urmă, Platon spunea:` O societate se construieşte în jurul modului în care produce i consumă alimentele. Preocuparea omenirii pentru alimentaţie, pentru o bună igienă a vieţii trebuie să reprezinte unul din obiectivele cele mai demne de atenţie`.Alimentul este înţeles că o producţie a naturalului şi a laboratorului uman. Nu este de ajuns ca alimentele să fie alese de către consumator din rafturile magazinelor, ci este foarte important ca el să ştie unde sunt produse alimentele, cum şi cine este implicat în lanţul alimentar de producţie. De peste 4 decenii, în lume şi în România, s-au făcut progrese remarcabile în producţia de alimente şi în asigurarea securităţii alimentare adică, a cantităţii necesare de alimente pentru populaţie.
Schimbările rapide care au loc în structură şi autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol şi a industriilor alimentare locale şi globale, în comerţ precum şi în globalizarea ş i liberalizarea comerţului conduc la schimbări rapide ale nevoilor şi cerinţelor consumatorilor privind calitatea i siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţie, legislaţie şi control.
Presiunea preţurilor, ca şi nevoia de a adapta hrană mai bine organismului uman conduc la evoluţia tehnologiei alimentare. Evoluţia tehnologică presupune creşterea productivităţii dar şi încorporarea de servicii în produsul final. Oricare ar fi piaţa, când cerinţele consumatorilor sunt satisfăcute, competiţia şi evoluţia spontană a nevoilor conduce la segmentarea pieţii.
Calitatea va domina cantitatea. În următorii 10 ani, consumul de alimente în ţările europene va reprezenta mai puţin de 14% din total cheltuieli, bineînţeles mai puţin decât cheltuielile efectuate pentru sănătate. Câteva ţări vor atinge 12% sau chiar mai puţin.
Deşi securitatea alimentară s-a rezolvat în timp, consumatorul, în funcţie de situaţia în care se află, doreşte diferite tipuri de produse alimentare. Sănătatea şi prevenirea bolilor şi a îmbolnăvirilor reprezintă domenii care ocupă din ce în ce mai mult interesul oamenilor şi care se poate realiza şi printr-o dietă adecvată.
Cunoştintele despre alimentaţie schimbă comportamentul alimentar. Cu cât un om trăieşte mai mult, cu atât învaţă mai mult despre noi nevoi pe care înainte nu le avea.
Cerinţele alimentare situează pe primul plan menţinerea stării de sănătate a organismului uman şi prevenirea apariţiei bolilor. S-a demonstrat că 2/3 dintre boli sunt cauzate de alimentaţie (calitate, cantitate, comportament alimentar etc). Studii realizate în mai toate ţările occidentale au arătat că sume foarte mari alocate pentru menţinerea sănătăţii ar putea fi economisite dacă s-ar înveşti mai mult în prevenirea îmbolnăvirilor, şi mai specific, în educarea consumatorilor precum şi în existenţa unei oferte corespunzătoare de alimente cu impact pozitiv în sănătatea organismului.
Conexiunea dintre sănătate şi alimente este şi o consecinţă a abundenţei alimentare şi a creşterii speranţei de viaţă. Se cunosc beneficiile potenţiale ale dietei bogate în fructe şi legume care apar nu numai din nutrienţii individuali pe care-i conţin, dar şi din interacţiile dintre aceşti componenţi şi o gamă largă de compuşi din plante ne nutritivi, care pot avea efecte benefice asupra sănătăţii umane, incluzând chiar prevenirea anumitor tipuri de cancere, sau beneficiile fibrelor alimentare, a vitaminelor, importanţa sărurilor minerale sau a antioxidanţilor.
Se aşteaptă ca alimentul să fie din ce în ce mai complex şi să fie conectat la toate aspectele care influenţează organismul la trecerea lui prin viaţă. Consumatorii au nevoie de informaţii privind calitate, siguranţă şi sănătate.
Un stil de viaţă sănătos, care presupune o dietă echilibrată şi activitate fizică, nu poate opri trecerea anilor, dar poate reprezenta o parte utilă într-o vârstă înaintată sănătoasă, activă şi independentă.
Dr. Inga. Anastasia BELC
Director General Institutul de Bioresurse Alimentare, Februarie 2008
