Nimeni nu este ferit de poluarea aerului, a avertizat Organizația Națiunilor Unite, nouă persoane din 10 pe planetă respirând acum aer poluat.
Acest lucru a dus la o criză globală a sănătății în creștere, care cauzează deja aproximativ 7 milioane de decese pe an, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Arderea combustibililor fosili pentru energie, transport și industrie contribuie în mare măsură la poluarea aerului, precum și principala sursă de încălzire a planetei de emisii de carbon – și soluționarea ambelor probleme împreună ar putea aduce beneficii substanțiale pentru sănătatea publică.
Iată câteva fapte privind impactul uman asupra poluării aerului și legăturile sale cu schimbările climatice:
1. Poluarea aerului ucide 800 de persoane în fiecare oră sau 13 în fiecare minut, ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât numărul de persoane care mor din cauza malariei, tuberculozei și SIDA, combinate în fiecare an.
2. Unii dintre aceiași poluanți contribuie atât la schimbările climatice, cât și la poluarea aerului local, inclusiv carbonul negru sau funinginea – produsă prin arderea ineficientă în surse precum aragazele și motoarele diesel – și metanul.
3. Cele cinci surse principale de poluare a aerului sunt arderea în interior a combustibililor fosili și a lemnului pentru a găti, a încălzi și a lumina casele; industria, inclusiv generarea de energie electrică, cum ar fi instalațiile pe cărbune și generatoarele de motorină; transport, în special vehicule cu motoare diesel; agricultura, inclusiv creșterea animalelor, care produc metan și amoniac;
4. Poluarea aerului din gospodărie provoacă aproximativ 3,8 milioane de decese premature în fiecare an, marea majoritate a acestora în țările în curs de dezvoltare, iar aproximativ 60% dintre aceste decese sunt printre femei și copii.
5. 93% dintre copiii din întreaga lume trăiesc în zone în care poluarea aerului depășește orientările OMS, iar în anul 2016, 600.000 de copii sub 15 ani au murit din cauza infecțiilor din cauza tractului respirator.
6. Poluarea aerului este responsabilă pentru 26% din decesele cauzate de boli cardiace ischemice, 24% din decesele provocate de accidente vasculare cerebrale, 43% din bolile pulmonare obstructive cronice și 29% din cancerul pulmonar. La copii, este asociat cu greutatea scăzută la naștere, astmul, cancer, obezitatea, dezvoltarea slabă a plămânilor și autismul, printre alte defecte de sănătate.
7. 97% din orașele din țările cu venituri mici și medii cu mai mult de 100.000 de locuitori nu îndeplinesc nivelurile minime ale calității aerului OMS, iar în țările cu venituri mari, 29% din orașe nu respectă liniile directoare.
8. Aproximativ 25% din poluarea aerului din mediul urban provenit din particule fine este contribuită de trafic, 20% de arderea combustibilului intern și 15% de activitățile industriale, inclusiv generarea de energie electrică.
9. Menținerea încălzirii globale `cel mult sub` 2 grade Celsius (3.6F), așa cum guvernele s-au angajat să facă în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015, ar putea salva aproximativ un milion de vieți pe an până în 2050, prin reducerea poluării aerului.
10. În cele 15 țări care emit cele mai multe gaze de încălzire a planetei, costul poluării aerului pentru sănătatea publică este estimat la peste 4% din PIB. În comparație, menținerea încălzirii la limitele de temperatură ale Acordului de la Paris ar necesita investiții de aproximativ 1% din PIB-ul global.
Sursa: Organizația Mondială a Sănătății
– Vrei să știi mai multe? Poți să te protejezi singur! Descarcă aplicația gratuită InfoCons pentru Android și IOS!
– Fii cu adevărat și tu cu o9atitudine și ia atitudine!
Nr. de tel – 021.9615 sau *9615
Mail: reclamatii@protectia-consumatorilor.ro
