Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la crearea pieței unice a UE, o piață care deservește 450 de milioane de consumatori, dintre care aproape 20 de milioane de persoane în România. Jacques Delors, pe vremea când era președinte al Comisiei Europene, a remarcat în mod faimos că nimeni nu se îndrăgostește de piața unică. Dar acest lucru este nedrept, deoarece piața unică a adus numeroase beneficii cetățenilor europeni. Normele care guvernează comerțul cu produse și servicii în cadrul pieței unice au sporit protecția consumatorilor, au ridicat nivelul de protecție a mediului și au contribuit la o mai bună calitate a vieții în general.
Crearea pieței unice a fost o realizare, dar a fost o realizare care nu ar fi putut fi atinsă fără standarde tehnice. Prin utilizarea standardelor europene – implementate ca standarde naționale în România și în toate celelalte țări ale Pieței Unice – producătorii pot presupune că produsele și serviciile lor respectă legile europene și astfel pot fi puse în vânzare. Toate interesele pot contribui la redactarea acestor standarde europene, de obicei prin intermediul organismelor naționale de standardizare (ASRO în România). Avantajele pe care standardele le pot oferi întreprinderilor – cum ar fi “prezumția de conformitate” cu legea – înseamnă că întreprinderile au un interes economic și financiar în elaborarea standardelor. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că, în mod conștient sau inconștient, reprezentanții mediului de afaceri în procesul de standardizare se concentrează pe nevoile “consumatorului mediu”, deoarece costurile de furnizare a produselor și serviciilor pentru consumatorul mediu sunt cele mai mici, iar profiturile sunt cele mai mari. Este nevoie ca ANEC – vocea europeană a consumatorilor în standardizare – să se asigure că nu doar nevoile consumatorului mediu sunt satisfăcute, ci și nevoile consumatorilor care sunt copii, persoane în vârstă sau persoane cu handicap.
Unul dintre cele mai mari succese ale ANEC, de la înființarea sa în 1995, este conducerea revizuirii a sute de standarde europene referitoare la aparatele electrice de uz casnic, pentru a se asigura că aceste produse nu sunt doar sigure pentru toți consumatorii, ci și accesibile. Standardele inițiale prevedeau ca aparatele să fie utilizate de copii sau de “persoane cu deficiențe” numai sub supraveghere, ceea ce era atât nerealist, cât și discriminatoriu. Ca urmare, sute de milioane de astfel de aparate vândute în Europa în fiecare an sunt acum mai sigure și mai accesibile – inclusiv cele vândute în România – datorită ANEC. Totul, de la aspiratoare la mașini de spălat și de la cuptoare electrice la fiare de călcat electrice.
ANEC există pentru că nu toate țările au suficienți experți în domeniul protecției consumatorilor capabili să lucreze în domeniul standardizării. Noi reunim experți din 34 de țări care elaborează poziții care sunt transmise direct organizațiilor care elaborează standarde europene: CEN, CENELEC și ETSI. Reprezentarea consumatorilor români în ANEC se face prin InfoCons și prin președintele acestuia, Sorin Mierlea. România poate fi extrem de mândră de InfoCons, care este o organizație foarte dinamică, care aduce inovații în beneficiul tuturor consumatorilor.
Standardizarea europeană va deveni și mai importantă pe măsură ce va permite tranziția digitală și ecologică, care se află în centrul politicii UE. Într-adevăr, ANEC a fost mândră să fie un contributor-cheie la “Inițiativa comună privind standardizarea”, care a lucrat cu părțile interesate de standardizare pentru a se asigura că sistemul de standardizare este pregătit pentru această provocare. România a fost un facilitator esențial pentru a se asigura că acțiunile din cadrul Inițiativei au fost realizate, în special în timpul președinției sale a Consiliului European, evenimentul de închidere a Inițiativei fiind găzduit la București, la Palatul Parlamentului, la 7 iunie 2019.
ANEC așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu România – și cu InfoCons – pentru a continua să construiască piața unică în interesul consumatorilor în următorii 30 de ani!
