INFOCONS – PROTECȚIA CONSUMATORILOR TE INFORMEAZĂ
Unul din doi părinți din România crede că ecranele le fac rău copiilor. Tu ce ai observat?
Timpul petrecut pe ecrane și rețelele sociale a devenit una dintre cele mai discutate teme legate de sănătatea tinerilor. Un nou sondaj Eurobarometru (Flash 579), realizat pentru Comisia Europeană între 30 martie și 16 aprilie 2026 pe 12.750 de persoane din UE, dintre care 500 din România, oferă date comparabile privind percepția părinților de copii cu vârste între 13 și 18 ani. InfoCons prezintă principalele rezultate pentru România, raportate la media europeană.
La nivel european, adolescenții de 13–18 ani petrec în medie 4,5 ore pe ecrane într-o zi de școală și 6,1 ore în weekend, iar 14% dintre ei raportează peste 10 ore pe zi. Vârsta la care încep să folosească rețelele sociale contează: cei care au început înainte de 10 ani ajung la 7,5 ore de ecran în weekend, față de 5,7 ore în cazul celor care au început după 14 ani.
Impactul perceput de părinți
Părinții din România au o privire critică, foarte apropiată de media europeană. Jumătate dintre ei (50%) consideră că ecranele au un impact negativ asupra vieții copiilor, iar 39% spun că rețelele sociale au un impact negativ asupra stării mintale a copilului — mai mult decât proporția celor care văd un impact pozitiv.
Procentul părinților care percep un impact negativ (sezonul 2026). România comparativ cu media UE.
| Cât timp petrec copiii — în ochii părinților
40% dintre părinții din România cred că cei mici petrec prea mult timp pe ecrane, iar tot 40% spun același lucru despre rețelele sociale. La nivelul UE, ponderea este similară: 44% „prea mult timp” pe ecrane și 39% pe rețelele sociale. |
Îngrijorările părinților
Cea mai mare îngrijorare a părinților din România este expunerea copilului la conținut dăunător sau nepotrivit online (70% sunt foarte sau destul de îngrijorați), urmată de riscul de a fi contactat de străini (56%), impactul asupra somnului (53%) și asupra rezultatelor școlare (51%). Nivelurile sunt foarte apropiate de media UE, cu o singură diferență notabilă: părinții români sunt ceva mai puțin îngrijorați de contactul cu străinii decât media europeană (56% față de 61%).
Ponderea părinților „foarte” sau „destul de” îngrijorați de fiecare aspect.
Ce simptome observă părinții la copii
La acest capitol apare cea mai vizibilă diferență față de media europeană: părinții din România raportează mai des semne fizice și de comportament. Cele mai frecvente sunt ochii obosiți (25%, față de 15% media UE), dificultățile de concentrare (24%), o alimentație mai puțin sănătoasă (24%, față de 17% media UE) și starea de oboseală sau copleșire (21%). Doar 19% dintre părinții români spun că nu au observat niciuna dintre aceste situații, față de 25% media UE.
Situații observate de părinți la copil în ultimele 30 de zile. România comparativ cu media UE.
Ce întâlnesc copiii pe rețelele sociale
Întrebați ce a văzut sau a experimentat copilul pe rețelele sociale în ultimele trei luni, părinții din România au indicat mai des decât media europeană informațiile false sau înșelătoare (31%, față de 26%) și promovarea jocurilor de noroc (25%, față de 17%). Cyberbullyingul sau hărțuirea au fost menționate de 14% dintre părinții români, peste media UE de 10%. Singurul aspect unde România stă sub media europeană este conținutul generat de inteligență artificială, greu de recunoscut (26%, față de 33%).
Experiențe negative întâlnite pe rețelele sociale, raportate de părinți.
Ce fac părinții pentru a-și proteja copiii
Părinții din România sunt, în general, mai activi decât media europeană în măsurile de protecție. Cei mai mulți discută cu copilul despre experiențele lui online (52%), îl încurajează să ia pauze de la rețelele sociale (48%) și îi limitează timpul petrecut online (42%). Aproximativ o treime folosesc instrumente de control parental (34%). În schimb, doar 11% apelează la ajutor profesional, precum un consilier școlar sau un psiholog — un nivel comparabil cu media UE (10%).
Cine ar trebui să facă mai mult și ce soluții sunt așteptate
Părinții consideră că familia și școala își fac, în mare măsură, datoria — 72% dintre părinții români cred că părinții și rudele fac suficient, iar 58% spun același lucru despre școli. În schimb, încrederea în platformele de social media este scăzută: doar 40% cred că acestea fac suficient pentru a proteja starea de bine a tinerilor online.
Întrebați ce soluții ar fi cele mai eficiente, părinții din România pun pe primul loc limitele de vârstă suplimentare (59%), urmate de mai multă educație în școli (45%) și de aplicarea mai bună a regulilor de către platforme (45%). O diferență interesantă față de media UE: părinții români acordă o pondere mai mică accesului la sprijin de sănătate mintală (17%, față de 26% media UE) și informării părinților (27%, față de 32%).
Soluțiile considerate cele mai eficiente de către părinți, total mențiuni.
Contextul european
Rezultatele se înscriu într-o preocupare europeană tot mai mare: potrivit unui alt sondaj (Deceniul Digital, februarie–martie 2026), 92% dintre europeni consideră întărirea protecției copiilor și tinerilor online o prioritate de top. La nivelul adolescenților, sondajul arată și partea bună a rețelelor — 48% spun că au un efect pozitiv asupra stării lor de bine, datorită sentimentului de conexiune (70%), oportunităților de învățare (65%) și contactului cu prietenii și familia (53%) — însă aproape unul din trei se simt stresați, triști sau excluși din cauza lor.
Uniunea Europeană dispune deja de un cadru de reglementare amplu pentru protecția minorilor online: Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și orientările sale privind protecția minorilor, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, strategia „Un internet mai bun pentru copii”, aplicația europeană de verificare a vârstei și un Plan de acțiune împotriva cyberbullyingului. Atât adolescenții (48%), cât și părinții (47%) consideră că măsura care ar ajuta cel mai mult este aplicarea mai strictă a regulilor deja existente de către platforme.
Recomandările InfoCons pentru părinți
Pornind de la datele sondajului, InfoCons recomandă părinților câteva măsuri practice:
- Discutați deschis și constant cu copilul despre ce vede și ce simte online — este măsura cel mai des folosită de părinți și una dintre cele mai eficiente.
- Stabiliți împreună limite rezonabile de timp și încurajați pauzele de la ecrane, mai ales seara, pentru a proteja somnul.
- Folosiți instrumentele de control parental și setările de confidențialitate, dar ca sprijin pentru dialog, nu ca înlocuitor al acestuia.
- Învățați copilul să recunoască informațiile false, conținutul generat de IA și mesajele care promovează jocuri de noroc sau produse nesănătoase.
- Raportați conținutul dăunător sau conturile abuzive direct pe platformă și păstrați dovezi în caz de cyberbullying.
- Dacă observați semne de stres, anxietate sau retragere, apelați la sprijin de specialitate — un consilier școlar sau un psiholog.
| O temă sensibilă
Sănătatea mintală a tinerilor este un subiect delicat. Dacă tu sau copilul tău treceți printr-o perioadă dificilă, sprijinul unui specialist — medic de familie, psiholog sau consilier școlar — poate face diferența. Nu ezita să ceri ajutor. |
Sursa datelor: Comisia Europeană — Flash Eurobarometru 579, „Impact of excessive screen time and social media on young people’s mental health”, fișa de țară pentru România (lucru de teren: 30.03–16.04.2026; 500 de interviuri în România, 12.750 în UE). Prelucrare și prezentare: InfoCons.
