Comisia Europeană a dat publicității noile sale planuri ambițioase de consolidare a capacității Europei de a face față dezastrelor naturale.
Propunerea reprezintă un element central al agendei președintelui Juncker privind o Europă care protejează. Inițiativa intervine pe fundalul întețirii și al caracterului tot mai complex al dezastrelor naturale care au lovit grav în ultimii ani multe țări europene. Un element-cheie al propunerii îl reprezintă crearea rescEU, o rezervă la nivel european de capacități de protecție civilă, incluzând avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale de apă, echipe de căutare și salvare în zonele urbane, spitale de campanie și echipe medicale de intervenție în situații de urgență. Aceste capacități vor veni în completarea capacităților naționale și vor fi gestionate de Comisia Europeană cu scopul de a acorda asistență țărilor lovite de dezastre cum ar fi inundațiile, incendiile forestiere, cutremurele și epidemiile. Numai în 2017, peste 200 de persoane și-au pierdut viața în Europa din cauza dezastrelor naturale și au fost distruse peste un milion de hectare de pădure.
Președintele Jean-Claude Juncker a declarat: `Europa nu poate asista neputincioasă atunci când statele noastre membre sunt lovite de dezastre naturale și au nevoie de ajutor. Nicio țară din Europa nu este imună la dezastrele naturale, care, din păcate, au devenit o normalitate. De fiecare dată când se produce un dezastru, vreau ca Uniunea Europeană să ofere mai mult decât condoleanțe. Europa este un continent al solidarității și trebuie să fim mai bine pregătiți decât până acum și să ne mobilizăm mai rapid pentru a veni în ajutorul statelor noastre membre aflate în prima linie.`
`Tragediile din vara trecută și din ultimii ani au demonstrat că sistemul existent de răspuns în caz de dezastre și-a atins limitele în formatul actual, bazat pe voluntariat. Provocările cărora trebuie să le facem față au evoluat, iar noi trebuie, la rândul nostru, să ne adaptăm. Trebuie să demonstrăm solidaritate și responsabilitate comună la toate nivelurile. Este ceea ce așteaptă de la noi cetățenii europeni și sper ca guvernele europene și Parlamentul European să îmbrățișeze această propunere, a declarat Christos Stylianides, comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor.
Propunerea Comisiei se axează pe două direcții de acțiune complementare, care vizează, pe de o parte, consolidarea răspunsului colectiv la nivel european, și, pe de altă parte, îmbunătățirea capacităților de prevenire și pregătire.
- Consolidarea capacităților europene de răspuns: rescEU
– Se va crea o rezervă a UE de răspuns în materie de protecție civilă, constând din resurse și echipamente destinate intervențiilor de protecție civilă, care va acorda asistență statelor membre în caz de dezastru, atunci când capacitățile naționale sunt suprasolicitate. rescEU va cuprinde resurse și echipamente precum avioane de stingere a incendiilor și echipamente de pompare a apei, care vor completa capacitățile naționale. Toate costurile și capacitățile rescEU vor fi acoperite integral din fondurile UE, Comisia urmând să asigure controlul operațional al acestor resurse și echipamente și să decidă cu privire la mobilizarea lor în teren.
– În paralel, Comisia va sprijini statele membre în eforturile lor de a-și consolida capacitățile naționale, finanțând costurile de adaptare a resurselor lor existente, precum și costurile de reparație, de transport și pe cele operaționale, dintre care doar cele de transport sunt acoperite în prezent. Resursele și echipamentele ar urma să facă parte din resursele comune de intervenție în caz de urgență din cadrul Rezervei europene de protecție civilă și vor putea fi mobilizate în caz de dezastru.
- Îmbunătățirea prevenirii dezastrelor și a pregătirii pentru intervenție în caz de dezastre
– Propunerea de astăzi prevede că statele membre vor trebui să își comunice strategiile naționale de prevenire și pregătire, astfel încât eventualele deficiențe să poată fi identificate și remediate în mod colectiv.
– Propunerea consolidează cooperarea și coerența cu alte politici ale UE care vizează prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre. Printre acestea se numără, de exemplu, Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, fondurile structurale și de investiții europene, Fondul de solidaritate, legislația în domeniul mediului (de exemplu planurile de gestionare a inundațiilor și soluțiile bazate pe ecosistem), cercetarea și inovarea și politicile care abordează amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății etc.
Nu în ultimul rând, propunerea va simplifica procedurile administrative, astfel încât să se reducă timpul necesar pentru furnizarea asistenței vitale.
Context
Mecanismul de protecție civilă al UE se bazează, în forma sa actuală, pe un sistem voluntar, prin care UE coordonează contribuțiile voluntare ale statelor participante în sprijinul unei țări care a solicitat asistență. Ofertele de asistență sunt coordonate de către Centrul european de coordonare a răspunsului la situații de urgență, cu sediul la Bruxelles. În ultimii ani, condițiile meteorologice extreme și alte fenomene au solicitat la maximum capacitatea statelor membre de a se ajuta reciproc, mai ales în situațiile în care mai multe state membre se confruntă simultan cu același tip de dezastru. În cazurile în care nu sunt disponibile resurse sau resursele care pot fi mobilizate sunt limitate, UE nu dispune de o capacitate de rezervă pentru a acorda asistență statelor membre care nu mai pot face față.
În 2017 ne-am confruntat cu o multitudine de dezastre. În total, peste 200 de persoane și-au pierdut viața în Europa în cursul anului din cauza dezastrelor naturale. Dezastrele naturale au însă și un impact economic considerabil. Din 1980 până în prezent, pe lângă pierderile de vieți omenești, statele membre ale UE s-au confruntat cu pagube de peste 360 de miliarde EUR ca urmare a unor evenimente meteorologice și climatice extreme. Numai în Portugalia, se estimează că pagubele economice directe cauzate de incendiile forestiere din perioada iunie-septembrie s-au ridicat la aproape 600 de milioane EUR, respectiv 0,34 % din venitul național brut al țării.
De la lansarea sa în 2001, mecanismul de protecție civilă al UE a monitorizat peste 400 de dezastre și a primit aproximativ 250 de cereri de asistență. Acest mecanism poate fi activat pentru a oferi răspuns în caz de dezastre provocate de om sau de dezastre naturale, dar acordă sprijin și pentru pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre și pentru prevenirea dezastrelor.
Mecanismul de protecție civilă al UE include toate statele membre ale UE, precum și alte câteva state participante din afara UE, respectiv Islanda, Norvegia, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Turcia. rescEU ar urma să poată fi activat pentru a acorda asistență și acestor state participante ca un semn al solidarității europene.
Sursă: Europa.eu
