România este stat membru Schengen. Ce drepturi de călătorie avem?

Spațiul Schengen: Libertate de Mișcare în Europa

Spațiul Schengen, o realizare semnificativă a integrării europene, este un teritoriu unic în care sunt eliminate controalele la frontierele interne între statele membre. Acest acord, care poartă numele orașului luxemburghez unde a fost semnat în 1985, a transformat modul în care cetățenii europeni și rezidenții pot călători și se pot stabili în Europa. În acest articol, vom explora istoria, beneficiile și provocările Spațiului Schengen.

Istorie și Context :

Schengen a început ca o inițiativă între 5 state membre ale Comunității Economice Europene (CEE) – Franța, Germania de Vest, Belgia, Luxemburg și Olanda – cu scopul de a elimina controalele la frontierele comune. Acordul Schengen a fost semnat în 1985 și a intrat în vigoare în 1995, când primele controale la frontiere au fost eliminate. De atunci, numărul de state membre a crescut semnificativ, iar Spațiul Schengen cuprinde acum țări din întreaga Europă.

Beneficii ale Spațiului Schengen:

1. Libertate de Mișcare: Cetățenii europeni și rezidenții din statele membre Schengen pot călători între țările membre fără a fi supuși controalelor la frontieră. Această libertate de mișcare facilitează turismul, afacerile și schimburile culturale.
2. Simplificarea Procedurilor: Eliminarea controalelor la frontiere a condus la o simplificare a procedurilor de călătorie. Nu mai este necesar să se solicite vize specifice pentru călătoriile în interiorul Spațiului Schengen pentru cetățenii din statele membre.
3. Cooperare Polițienească și Judiciară: Schengen a permis o mai mare cooperare între statele membre în domeniul poliției și justiției. Acest lucru facilitează combaterea criminalității transfrontaliere și terorismului.

Provocări și Controverse:

1. Gestionaerea Fluxurilor Migratorii: Spațiul Schengen s-a confruntat cu provocări în gestionarea fluxurilor migratorii, în special în contextul crizelor umanitare precum criza refugiaților din 2015. Aceste fluxuri au pus presiune pe statele membre pentru a controla frontierele externe ale Spațiului Schengen.
2. Securitate și Extremism: Eliminarea controalelor la frontierele interne a ridicat preocupări cu privire la securitatea și extremitățile, deoarece există riscul ca teroriștii să utilizeze libertatea de mișcare pentru a se deplasa între statele membre.
3. Diferențe în Implementare: Unele state membre au întâmpinat dificultăți în aplicarea regulilor și standardele Schengen, ceea ce a dus la tensiuni și critici în cadrul acordului.

 

Integrarea României în Spațiul Schengen: O Nouă Eră a Libertății de Mișcare în Europa

După mai multe încercări și eforturi susținute, România a devenit în sfârșit stat membru al Spațiului Schengen începând cu data de 31 martie 2024. Această realizare marchează o etapă semnificativă în parcursul european al țării și deschide noi perspective în ceea ce privește libertatea de mișcare și integrarea europeană. În continuare, vom explora impactul integrării României în Spațiul Schengen și implicațiile acestui pas pentru cetățenii români și pentru întreaga Europă.

Beneficiile Integrării României în Spațiul Schengen:

1. Libertate de Mișcare Neîngrădită: Cetățenii români vor beneficia acum de libertatea de a călători în întreaga zonă Schengen fără a fi supuși controalelor la frontieră. Această libertate facilitează schimburile culturale, turismul și afacerile și consolidează sentimentul de apartenență europeană.
2. Simplificarea Procedurilor de Călătorie: Integrarea în Spațiul Schengen va elimina necesitatea obtinerii vizelor pentru călătoriile în interiorul acestui teritoriu pentru cetățenii români. Acest lucru va simplifica în mod semnificativ procesele de călătorie și va promova schimburile interpersonale și economice.
3. Creșterea Atractivității Investiționale: Fiind parte a Spațiului Schengen, România devine mai atractivă pentru investiții străine. Eliminarea barierelor la frontieră facilitează circulația bunurilor și a forței de muncă și consolidează integrarea economică a țării în piața europeană.

Implicațiile pentru Siguranța și Securitatea Spațiului Schengen:

1. Extinderea Controlului la Frontierele Externe: Odată cu integrarea României, Spațiul Schengen trebuie să-și consolideze eforturile în gestionarea și protejarea frontierelor externe. Este esențială implementarea unor măsuri eficiente pentru a preveni intrările ilegale și pentru a contracara amenințările la adresa securității.
2. Cooperare Întensificată: Integrarea României în Spațiul Schengen subliniază importanța cooperării între statele membre în domeniul poliției și justiției. Schengen trebuie să se bazeze pe o colaborare intensificată în schimbul de informații și în combaterea criminalității transfrontaliere și a terorismului.
3. Adaptarea Infrastructurii și Resurselor: Pentru a gestiona fluxurile de călători și pentru a asigura un control eficient la frontieră, este necesară o adaptare și o modernizare a infrastructurii și a resurselor disponibile în punctele de trecere a frontierelor.

 

Ce drepturi de călătorie au românii acum?

Odată cu integrarea României în Spațiul Schengen, cetățenii români dobândesc anumite drepturi de călătorie care le permit să se deplaseze și să călătorească mai ușor în Europa. Iată câteva dintre aceste drepturi:

1. Libertatea de Mișcare Fără Control la Frontieră: Unul dintre cele mai importante drepturi pe care le obțin românii este libertatea de a călători în interiorul Spațiului Schengen fără a fi supuși controlului la frontieră. Acest lucru înseamnă că pot călători între țările membre fără să fie nevoiți să prezinte pașaportul sau să fie verificați la frontierele interne.
2. Nu Mai Este Necesară Obținerea Vizelor pentru Țările Schengen: Odată cu integrarea în Schengen, cetățenii români nu mai sunt obligați să obțină vize pentru călătoriile în țările membre. Aceasta înseamnă că pot călători în spațiul Schengen pentru scopuri de turism, afaceri sau vizite de scurtă durată fără a solicita o viză în prealabil.
3. Dreptul la Ședere și Lucrul în Țările Membre: Integrarea în Spațiul Schengen permite cetățenilor români să călătorească și să se stabilească în orice țară membră fără a fi supuși unor restricții speciale. Aceștia au dreptul de a lucra, studia sau trăi în orice țară Schengen pentru o perioadă mai lungă de timp, respectând legislația și regulile locale.
4. Accesul la Serviciile Consulare: Odată cu aderarea la Spațiul Schengen, cetățenii români beneficiază de serviciile consulare ale altor state membre în țările în care România nu are reprezentanță diplomatică. Aceasta include asistență consulară în situații de urgență, cum ar fi pierderea pașaportului sau nevoia de asistență juridică.
5. Protecția Drepturilor Civile și a Libertăților Fundamentale: Drepturile civile și libertățile fundamentale ale cetățenilor români sunt protejate în toate țările membre ale Spațiului Schengen, conform principiilor și valorilor europene comune. Aceasta include dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la un proces echitabil și protecția împotriva discriminării.

În concluzie, integrarea României în Spațiul Schengen aduce cu sine o serie de drepturi de călătorie și libertăți care facilitează mobilitatea și integrarea cetățenilor români în Europa, consolidând astfel unitatea și coeziunea în cadrul Uniunii Europene.

 

Ce documente de călătorie sunt necesare?

După integrarea în Spațiul Schengen, cetățenii români pot călători în interiorul acestui teritoriu folosindu-și pașaportul sau alte documente de călătorie recunoscute. Iată care sunt principalele documente de călătorie necesare pentru cetățenii români:

1. Pașaportul: Pașaportul este cel mai comun și acceptat document de călătorie în Spațiul Schengen. Este recomandat să fie valabil cel puțin pe toată durata șederii planificate și să aibă o valabilitate de cel puțin trei luni după data planificată de întoarcere.
2. Cartea de Identitate: În anumite circumstanțe și pentru călătoriile către anumite țări Schengen, cetățenii români pot folosi cartea de identitate națională în locul pașaportului. Este important să se verifice cerințele specifice ale țării de destinație înainte de călătorie.
3. Permisul de Ședere sau Lucru: Pentru rezidenții români care locuiesc într-o țară Schengen și nu au cetățenia acelei țări, este posibil să fie necesar să prezinte permisul de ședere sau de lucru în locul pașaportului sau a cartei de identitate pentru călătoriile în alte țări Schengen.
4. Viza (dacă este cazul): În anumite situații specifice, cetățenii români ar putea fi solicitați să obțină o viză pentru călătoriile în anumite țări Schengen, chiar și după integrarea României în Spațiul Schengen. Este important să se verifice cerințele de viză ale țării de destinație înainte de călătorie.

Este recomandat ca orice călător să verifice în prealabil cerințele specifice ale țării de destinație și să se asigure că documentele de călătorie pe care le dețin sunt valabile și conforme cu aceste cerințe. De asemenea, este întotdeauna util să se consulte site-urile oficiale ale ambasadelor sau consulatelor pentru informații actualizate și detaliate referitoare la documentele de călătorie necesare.

Integrarea României în Spațiul Schengen marchează un moment important în evoluția Europei și consolidează valorile de libertate, securitate și cooperare în cadrul Uniunii Europene. Cu toate că acest pas vine cu provocări și responsabilități, beneficiile aduse de aderarea României în Schengen vor contribui la consolidarea unității și solidarității europene și la promovarea unei Europe deschise și incluzive pentru toți cetățenii săi.

Spațiul Schengen reprezintă un pas semnificativ în direcția integrării europene, facilitând libertatea de mișcare și consolidând cooperarea între statele membre. Cu toate acestea, provocările asociate cu gestionarea migrației și menținerea securității necesită o abordare continuă și colaborativă. În ciuda acestor provocări, Schengen rămâne un simbol al unității și solidarității europene.

 

 

Sursa : https://romania.representation.ec.europa.eu

Autor : LARISA DAMIAN ( RATIU )