Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) : noua doză de referință de 4 mg pentru gluten – InfoCons protectia consumatorilor te informeaza

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) : noua doză de referință de 4 mg pentru gluten – InfoCons protectia consumatorilor te informeaza

 

În noiembrie 2025, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au convocat la Roma, Italia, o consultare de referință a experților, care a generat recomandări menite să transforme standardele de siguranță alimentară pentru milioane de persoane care trăiesc cu boala celiacă la nivel mondial.

Consultarea comună ad-hoc FAO/OMS de experți privind evaluarea riscurilor alergenilor alimentari a stabilit o doză de referință (RfD) esențială de 4 mg de gluten pentru etichetarea preventivă a alergenilor, marcând un progres semnificativ în protejarea consumatorilor cu afecțiuni legate de gluten.

 

Boala celiacă și provocarea glutenului

Boala celiacă este o afecțiune cronică, mediată imun, intestinală și sistemică, care afectează persoanele cu predispoziție genetică expuse la proteinele glutenice din alimentație provenite din grâu (inclusiv speltă și grâu khorasan), secară, orz, ovăz sau din soiurile lor hibridizate, precum și din produsele derivate. Spre deosebire de alergiile alimentare mediate de IgE, care provoacă reacții acute, boala celiacă prezintă provocări specifice datorită naturii sale cronice și impactului cumulativ asupra sănătății. Consumul continuu de gluten la persoanele afectate duce la deteriorarea mucoasei intestinului subțire și crește riscul apariției unor efecte adverse asupra sănătății, inclusiv malabsorbția nutrienților, osteoporoza și alte complicații sistemice.

În prezent, o dietă strictă și pe tot parcursul vieții fără gluten reprezintă singurul tratament disponibil pentru boala celiacă. Provocarea constă în prezența omniprezentă a glutenului în lanțul alimentar, prin ingrediente nedeclarate, contaminare încrucișată în timpul procesului de fabricație și contaminare de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente. Accesul la opțiuni alimentare sigure, disponibile și accesibile ca preț rămâne o preocupare majoră pentru persoanele care gestionează această afecțiune.

Consultarea experților: un efort științific global

Consultarea, desfășurată în perioada 3–7 noiembrie 2025 la sediul FAO din Roma, a reunit 14 experți internaționali reprezentând discipline științifice diverse și regiuni geografice diferite. Sub președinția lui Melanie Downs de la University of Nebraska–Lincoln și cu Jason Tye-Din de la Walter and Eliza Hall Institute în rol de raportor, panelul a inclus specialiști din Spania, China, Italia, Țările de Jos, Canada, Norvegia, Germania, Thailanda, Regatul Unit, Australia și Statele Unite ale Americii.

Această reuniune a răspuns unei solicitări specifice din partea Comitetului Codex pentru Etichetarea Alimentelor (CCFL), care a cerut consiliere științifică privind dozele și concentrațiile de referință pentru gluten și cerealele care conțin gluten. Consultarea s-a bazat pe o serie amplă de reuniuni ale experților FAO/OMS, inițiate în 2020, care au abordat în mod sistematic diferite aspecte ale evaluării riscurilor alergenilor alimentari (FAO/OMS, 2025).

Recomandarea esențială: doză de referință de 4 mg de gluten

Recomandarea centrală a grupului de experți stabilește o doză de referință (RfD) de 4 mg de gluten ca prag pentru evaluarea riscului prezenței neintenționate a glutenului în produsele alimentare. Această RfD constituie baza pentru decizia de aplicare a etichetării preventive a alergenilor (PAL) pentru cerealele care conțin gluten.

Ce este aditivul alimentar E150 – Caramel ? Mănânci Bine , Trăiești Bine cu InfoCons Protecția Consumatorilor !

 

Fundamentul științific al pragului de 4 mg

Stabilirea acestei doze de referință a necesitat o abordare fundamental diferită față de cea utilizată pentru alergiile alimentare mediate de IgE. În timp ce reacțiile alergice acute apar în urma unor expuneri unice, boala celiacă implică riscuri asociate expunerii cronice și cumulative. Prin urmare, grupul de experți a utilizat o metodologie similară evaluării riscurilor toxicologice pentru expunerea cronică, asigurând că aportul zilnic cumulativ de gluten nu depășește 10 mg pe zi.

Pragul de 10 mg pe zi își are originea în standardul Comisiei Codex Alimentarius din 2008, care stabilește că alimentele fără gluten trebuie să conțină niveluri de gluten de cel mult 20 mg/kg. La un consum zilnic de 500 g de alimente la această concentrație, expunerea totală la gluten nu ar depăși 10 mg pe zi. Acest standard s-a bazat pe un studiu clinic randomizat, dublu-orb, care a demonstrat că administrarea zilnică a 50 mg de gluten timp de trei luni a provocat leziuni ale mucoasei intestinale la majoritatea participanților, în timp ce efectele la 10 mg nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.

Implicații pentru etichetarea alimentelor și siguranța consumatorilor

Adoptarea unei doze de referință (RfD) de 4 mg de gluten într-un cadru de etichetare preventivă a alergenilor (PAL) bazat pe evaluarea riscului oferă un potențial semnificativ de îmbunătățire a siguranței alimentare și a încrederii consumatorilor, consolidând totodată certitudinea juridică pentru operatorii din sectorul alimentar și pentru autoritățile competente de control.

Siguranță sporită și claritate a etichetelor

Noul standard va îmbunătăți semnificativ siguranța și claritatea etichetării pentru consumatorii cu boală celiacă și alergie la grâu mediată de IgE. Prin stabilirea unui prag validat științific, producătorii de alimente vor avea orientări clare privind momentul în care etichetarea preventivă este necesară. Această abordare bazată pe dovezi va reduce confuzia și va ajuta consumatorii să ia decizii informate privind siguranța alimentară.

Una dintre problemele persistente abordate de aceste recomandări este utilizarea confuză, pe același produs, atât a mențiunilor „fără gluten”, cât și a declarațiilor de etichetare preventivă a alergenilor. Noul cadru clarifică situațiile în care fiecare tip de etichetare este adecvat, reducând confuzia consumatorilor și riscurile potențiale pentru sănătate.

Reducerea etichetării preventive inutile

Stabilirea unui prag clar al dozei de referință ar trebui să reducă utilizarea inutilă a etichetării preventive. În prezent, unii producători aplică pe scară largă mențiuni de tipul „poate conține”, din cauza incertitudinii legate de pragurile de siguranță. Odată cu orientări științifice clare, companiile pot efectua evaluări ale riscului și pot aplica PAL doar atunci când există o posibilitate reală de depășire a RfD. Această abordare mai bine direcționată aduce beneficii consumatorilor prin furnizarea de informații mai relevante, menținând în același timp un nivel ridicat de siguranță.

Ce sunt mezelurile ? Mănânci Bine , Trăiești Bine ! Fii informat cu InfoCons Protecția Consumatorilor !

 

Glutenul este un grup de proteine (prolamine și glutenine) care se găsesc în mod natural în cereale precum grâul, orzul și secara. Acționează ca un liant, oferind alimentelor elasticitate și textură elastică, însă pentru persoanele cu boală celiacă sau sensibilitate la gluten, declanșează reacții imune sau digestive, fiind necesară o dietă fără gluten. Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au stabilit recent o doză de referință (4 mg) pentru etichetarea de precauție, cu scopul de a proteja persoanele cu afecțiuni legate de gluten.

Ce este glutenul – InfoCons protectia consumatorilor te informeaza

• O proteină care oferă elasticitate aluatului, ajutându-l să crească și să rămână elastic.

• Se găsește în grâu, orz, secară și triticale.

• Este folosit și ca agent de îngroșare sau liant în multe alimente procesate, precum sosuri, sos de soia și unele iaurturi.

Cine trebuie să îl evite – InfoCons protectia consumatorilor te previne

• Persoanele cu boală celiacă: o afecțiune autoimună în care glutenul determină sistemul imunitar să deterioreze intestinul subțire.

• Persoanele cu sensibilitate non-celiacă la gluten (NCGS): prezintă probleme digestive și alte simptome (precum dureri de cap, oboseală) după consumul de gluten, fără leziunile intestinale caracteristice bolii celiace.

• Persoanele cu alergie la grâu: o alergie alimentară reală la proteinele din grâu, care pot include glutenul.

Surse comune ale glutenului – Preventia InfoCons protectia consumatorilor

• Cereale: grâu, orz, secară, speltă, kamut.

• Produse de panificație: pâine, paste, biscuiți, prăjituri, produse de patiserie.

• Alimente procesate: supe, sosuri (inclusiv sos de soia), bere, cereale, produse pane, uneori chiar și dressinguri pentru salate.

 

Semnătura : Departamentul InfoCons Protecția Consumatorilor de Comunicare