Consumul de alimente trebie sa se faca in mod rational atat cantitativ cat si calitativ. Acesta trebuie sa asigure un echilibru intre necesarul zilnic de consum nutritional cat si energetic, functie de varsta, stare de sanatate, sex, efort fizic si intelectual. Sunt trei principii alimentare din punct de vedere nutritional: protide/lipide/glucide al caror raport trebuie sa fie = 1:1:4. Dieta trebuie sa respecte si un anumit raport de minerale Ca/P (supraunitar pentru copii, unitar pentru femei in perioada de graviditate si lactatie si de 0,3 – 0,8 pentru adulti ce depun o activitate. Este de asemenea indicat ca in dieta zilnica sa respectam un raport Ca/Mg = 2 – 2,5 si un aport corespunzator de vitamine si saruri minerale.
Ratia alimentara zilnica se realizeaza din mai multe grupe de alimente caracterizate prin continutul in diverse principii alimentare si calitatea acestora, asocierea alimentelor din diferite grupe trebuie sa asigure nevoile energetice, plastice si biocatalitice ale organismului.
In continuare vom prezenta compozitia chimica pe grupe de produse alimentare cu avantajele si desavantajele lor, fiind necesar, ca si consumatori sa alegem in cunostinta de cauza meniul zilnic.
Principalele grupe de produse alimentare sunt urmatoarele:
- Grupa I – lapte, produse lactate proaspete, branzeturi, care sunt importante pentru continutul de proteine cu valoare biologica mare, cum sunt proteinele din clasa 1, bogate in lizina. Contribuie cu un aport substantial de vitamineA, D2, B2, B6, acid pantotenic etc. Calciu usor asimilabil, cu un raport Ca/P supraunitar, prezenta de lactoza; actiune mineralizanta la copii si antidelcacefianta la adulti, digestibilitate usoara; maresc rezistenta organismului la agresiuni si ridica nivelul de sanatate al populatiei. Aceasta grupa de produse prezinta si unele dezavantaje cum ar fi continutul redus de Fe, Cu, vitamina C, contin grasimi bogate in acizi grasi saturati si au continut scazut de acizi grasi polinesaturati, au actiune constipanta (branzeturile) datorita lipsei substantelor de balast (fibra). Aceste produse sunt indicate pentru toate grupele de consumatori, in mod special pentru copii, pentru persoanele care lucreaza in medii nocive pentru care se recomanda 0,5 – 1 litru de lapte pe zi. Pentru restul consumatorilor sunt necesare 20 – 30 g branza si 250 g lapte. Trebuie sa retinem faptul ca lactoza din lapte este o substanta alergena pentru o anumita categorie de consumatori, motiv pentru care producatorii sunt obligati sa indice pe eticheta produsului acest risc. Valoarea energetica pentru unele produse din aceasta categorie: lapte integral de vaca = 65kcal /100g, iaurt = 54kcal/100g, telemea de oaie = 369kcal/100g, branza grasa de vaca = 226kcal/100g, inghetata cu lapte = 125kcal/100g
Citeste si : InfoCons Protectia Consumatorului te informează – Cum combat autoritățile conținutul ilegal online ? Susține și tu acțiunile anti-piraterie și drepturile de proprietate intelectuală !
- Grupa a-II-a – carne, produse din carne, peste, sunt importante pentru continutul de proteine cu valoare biologica mare (proteine di clasa 1), contribuie cu un continut ridicat de vitamine din grupaul B (miacina, riboflavina, piridoxina, acid pantotenic, acid folic, ciancobalamina), surse de fier usor asimilabil cu actiune antianemica si datorita proteinelor bogate in fenilanalina, histidina, lizina, triptofan cu rol important la formarea hemoglobinei si respectiv, datorita continutului de fier si vitamine cu rol hematopoetic (riboflavina, piridoxina, acid folic, B12). Aceasta grupa de produse prezinta si unele dezavantaje precum: continutul ridicat de grasimi bogate in acizi grasi saturati, colesterol, continut redus in Ca, in vitaminaC, iar raportul Ca/P este cu mult subunitar (0,03 – 0,05 pentru carne si 0,1 – 0,2 pentru peste). In urma consumului creste gradul de aciditate datorita continutului ridicat de anioni ; fosfor, sulf, clor, producatoare de acid uric datorita nucleoproteinelor si nucleotidelor care constituie o sursa de purine. Pentru adulti se recomanda a se consuma zilnic 130 -150 g de carne sau peste. Valoarea energetica pentru unele produse din aceasta categorie este: carne de vaca slaba = 104kcal/100g, carne de porc slaba = 141kcal/100g, carne de porc grasa = 340kcal/100g, carne de oaie slaba = 164kcal/100g, carne de gaina = 142kcal/100g, salam de vara = 519kcal/100g.
- Grupa a-III-a – oua, aceasta grupa contine proteine cu cea mai mare valoare biologica cum sunt lipidele si lipo – proteicele cele mai complexe. Constituie o sursa deosebit de importanta pentru vitaminele: A, D, E, B2, B6, acid pantotenic, surse importante de fier si fosfor, au de asemenea o digestibilitate usoara. Au si unele dezavantaje precum nivelul ridicat de colesterol, actiune acidifianta si continutul redus de vitamina C. Se recomanda un consum echilibrat de 2-3 oua consumate alternativ cu carne sau peste. Valoarea energetica pentru unele produse din aceasta categorie este: ou de gaina = 157kcal/100g, ou de rata = 208kcal/100g
- Grupa a-IV-a – legumele, care sunt importante pentru: continutul in substante minerale (K, Na, Mg, Ca, Fe) cu actiune alcalinizanta, neutralizand actiunea acidifianta a alimentelor din grupele: lactate, carne si peste, oua si ajuta la mentinera echilibrului acido – bazic. Au un continut ridicat de vitamine; caroten, vitamina C si unele vitamine din grupa B. Datorita continutului ridicat de apa si potasiu au o actiune diuretica. Au si unele dezavantaje precum ar fi continutul redus de proteine, au valoare energetica redusa, continutul ridicat de fibra pot determina iritarea intestinului. Exemplificam valoare energetica redusa: ardei gras verde = 23kcal/100g, castraveti = 15kcal/100g, salata verde = 14kcal/100g, varza alba = 28kcal/100g, morcov = 33kcal/100g, tomatele = 19kcal/100g, merele = 46kcal/100g. Intr-o alimentatie corecta sunt necesare 225 – 320g cartofi si 350 – 550g alte legume.
Citeste si : InfoCons Protecția Consumatorului : Paste carbonara cu până la 22.87 grame de zahăr !
- Grupa a–V-a – fructe, acestea se impun prin continut tridicat de cu masa moleculara mica (usor de asimilat), continut mare de apa si saruri minerale (K, Mg, Ca), au continut ridicat de vitamina C si P, de pectine, acizi organici, substante tanante si fibra, care normalizeaza tranzitul intestinal combatand constipatia si diareea, sunt acidifiante. Au si unele dezavantaje: fructele sunt sarace in lipide si proteine, ca si la legume substantele de balast (fibra) au efect iritant asupra intestinului. Intr-o alimentatie corecta se recomanda un consum de fructe de 200 – 350 g. Valoarea energetica a unor fructe este: caise = 46 kcal/100g, cirese = 40 kcal/100 g, mere = 46 kcal/100g, pere = 40 kcal/100 g, prune = 43 kcal/100g, struguri = 69 kcal/100g.
- Grupa a–VI-a – cereale si derivate, aceasta grupa este importanta pentru faptul ca reprezinta sursa cea mai importanta de energie datorita si aportului mare in alimentatie, constitue o sursa ridicata de proteine impreuna cu leguminoasele uscate. De asemenea constituie o sursa importanta de vitamine din grupa B (B1, B2, B6), PP, acid pantotenic; contribuie cu necesarul de minerale: (P, K, Mg), au valoare calorica ridicata ex. Grau = 318kcal/100 g, orez = 311kcal/100 g, gris = 326kcal/100 g, fulgi de ovaz = 355kcal/100g, paine alba = 247 kcal/100g, paine de secara = 199 kcal/100 g, biscuiti = 425kcal/100 g. Paste fainoase = 360 kcal/100 g. Dezavantajele constau in continutul redus de A,D,C, sunt sarace in Ca, iar rportul Ca/P este nefavorabil absobtiei de Ca. Fosforul este in cea mai mare parte sub forma de acid fitic, care micsoreaza absobtia de Ca, Fe, Mg, Zn; au actiune acidifianta. Consumate in cantitati excesive, produc dezechilibrari nutritive: (rahitism), iar daca produsele sunt obtinute din fainuri de extractie mica (albe) conduc la hipovitaminoza B Ratia de paine pentru adulti este de 250-500 g/zi in functie de necesarul caloric. Energia calorica adusa de aceste produse este de cca. 48 – 50% din energia calorica totala, painea trebuind sa asigure 35 – 43% . aceste informatii sunt utile pentru pentru stabilirea meniurilor in mod deosebit in alimentatia colectiva. Legislatia in vigoare obliga agentii economici din domeniul alimentatiei publice sa calculeze valoarea energetica si nutritionala pentru fiecare meniu
- Grupa a–VII- a – grasimi alimentare, acestea se impun ca produse cu valoare calorica ridicata, constituie surse de lipide si vitamine liposolubile, surse de acizi grasi mono si polinesaturati – in special uleiurile vegetale. Au unele dezavantaje: sunt bogate in acizi grasi saturati, sunt lipsite de vitamine si lipide complexe (lecitine, cefaline). Se recomanda ca ratia zilnica de consum sa nu fie mai mica de 50 g. Valoarea energetica pentru cateva produse din aceasta grupa este: unt = 748kcal/100 g, untura de porc = 897kcal/100 g, ulei de floarea soarelui, ulei de germeni de porumb, ulei de soia = 899kcal/100 g, margarina = 743kcal/100 g.
- Grupa a–VIII-a – zahar si produse zaharoase, specific pentru aceste produse este continutul de glucide cu masa moleculara mica; fiind produse „concentrate”( sarace in apa si material de balast) au valoare energetica mare. Principalele dezavantaje sunt: continutul redus de vitamine si saruri minerale, au continut redus de proteine, faciliteaza prin consum excesiv instalarea obezitatii exogene; fac sa creasca brusc glicemia si suprasolicita pancreasul endocrin; conduc la dezechilibru tiaminic care se manifesta prin sindrom psihoneurologic, sindrom digestiv si cardiovascular. Se recomanda un consum zilnic de zahar sub 25 – 30 g si care sa asigure 4 – 5% din valoarea calorica a dietei. Valoarea energetica pentru cateva produse din aceasta grupa este: zahar = 374kcal/100 g, miere de albine = 308kcal/100 g, bomboane fondante = 420 kcal/100 g, ciocolata cu lapte = 605 kcal/100 g.
Citeste si : Știi cum să păstrezi corect ouăle proaspete ? Alege informat cu InfoCons Protecția Consumatorului !
- Grupa a–IX-a – bauturi nealcoolice, aceasta grupa se impune in alimentatie prin aport hidric, aport de substante minerale (K,Mg,Ca) specific apelor minerale, ceaiurilor, sucurilor de fructe si legume, sucurile de fructe si legume aduc un aport insemnat si de vitamina C, caroten. Sunt insa lipsite de proteine si lipide, au o valoare calorica redusa ex. Bauturi pe baza de citrice = 31 kcal/100 g, bauturi pe baza de fructe = 40 kcal/100 g.
Aceste informatii sunt utile pentru consumatori, dau posibilitatea de a-si stabili in cunostinta de cauza necesarul zilnic de aimente, impunandu-se ca acesta sa fie cat mai variat sa cuprinda toate grupele de produse functie de starea de sanatate a fiecaruia, de varsta, sex, efort fizic, de necesarul caloric, vitaminizare si mineralizare. Pe ambalajul fiecarui produs alimentar trbuie sa fie inscrise valoarea nutritionala sienergetic, precum su substantele alergene.
Autor : Ing. Exp. Ind. Alimentara : Vian Bobocea
