InfoCons protecția consumatorilor și Ordinul Arhitecților din România te informează : Cât te costă să locuiești? Despre eficiență energetică și consum inteligent
CUPRINS InfoCons protectia consumatorilor in domeniul imobiliar :
1. Ce înseamnă, concret, eficiență energetică ?
2. Factorii principali care definesc eficiența energetică
3. Ce spune legislația: clădirile nZEB
4. Cum recunoști o locuință eficientă energetic?
5. Ce spune legislația despre eficiența energetică ?
6. Cum reduci consumul și costurile, fără investiții inutile
7. Ce pierzi dacă ignori eficiența energetică ?
8. Concluzii și recomandări despre eficiență energetică și consum inteligent in locuinta
InfoCons și Ordinul Arhitecților din România (OAR) continuă campania de informare în domeniul imobiliar cu scopul de a sprijini consumatorii să facă alegeri informate atunci când vine vorba de achiziția, modificarea unei locuințe sau contractarea unor servicii de amenajare. OAR clarifică, pe înțelesul tuturor, termeni de bază din domeniu, pentru ca cetățenii să înțeleagă corect ofertele de pe piața imobiliară, precum și opțiunile pe care le au pentru a îmbunătăți modul în care locuiesc.
Continuăm episoadele din seria „Tu știi cum stai?”, care aduc în prim-plan componente care ne definesc calitatea locuirii. În trecut am vorbit despre un subiect esențial al locuirii și care poate defini modul în care trăim – siguranța unei clădiri, riscul seismic, incendii și situații de urgență. Am trecut în revistă toate tipurile de riscuri, reglementări și normative dar și sfaturi cu privire la cum putem verifica dacă locuința noastră se află într-o zonă de risc sau dacă respectă normele impuse de lege.
Episodul lunii noiembrie aduce în discuție un alt subiect care poate avea un impact asupra calității locuirii dar și asupra situației financiare, mai ales în sezonul rece: eficiența energetică.
Cât te costă să locuiești într-un apartament sau într-o casă depinde de mult mai mult decât prețul de achiziție. O locuință poate fi ieftină la cumpărare, dar costisitoare la întreținere, sau invers. Diferența o face performanța energetică: câtă energie consumă clădirea ca să asigure condiții normale de viață, indiferent de anotimp.
Eficiența energetică nu înseamnă doar termoizolație sau o tâmplărie performantă. Ea rezultă dintr-un ansamblu coerent de factori: orientarea față de soare, calitatea învelitorii și a pereților, eliminarea punților termice, ventilația controlată, tipul instalațiilor, etanșeitatea și capacitatea clădirii de a menține o temperatură interioară stabilă atunci când mediul exterior se schimbă, adică felul în care masa termică, izolarea și detaliile constructive lucrează împreună pentru a limita supraîncălzirea vara și pierderile de căldură iarna. Dacă aceste elemente nu sunt gândite împreună, locuința poate consuma mult peste necesar, ceea ce înseamnă facturi mai mari, disconfort și pierderi pe termen lung.
Pe lângă aspectele practice, există și un cadru legal clar. În România, toate clădirile noi pentru care s-a emis autorizație de construire după 31 decembrie 2020 trebuie proiectate și executate conform standardului nZEB (nearly Zero Energy Building) – adică să aibă un consum foarte scăzut de energie, cu o parte semnificativă din necesar acoperită din surse regenerabile. Pentru clădirile publice, cerința este valabilă încă din 31 decembrie 2018. Aceste cerințe, introduse prin transpunerea Directivei UE privind performanța energetică a clădirilor, au rolul de a proteja atât ocupanții, cât și mediul, dar și de a preveni costurile ascunse ale locuirii.
Acest episod „Tu știi cum stai?” își propune să explice, cât mai clar și corect, ce influențează consumul unei locuințe, ce spune legislația, ce ar trebui să urmărești înainte de a cumpăra sau renova și cum poți estima realist cât te va costa în timp o clădire care pare atractivă la prima vedere.
Dacă în episoadele trecute am vorbit despre lumină naturală, spații verzi, calitatea aerului sau distanțele dintre clădiri, de această dată abordăm tema care influențează direct buzunarul tău, confortul zilnic și durabilitatea clădirii: eficiența energetică și consumul inteligent.
1. Ce înseamnă, concret, eficiență energetică ? InfoCons protectia consumatorilor in domeniul imobiliar
Eficiența energetică nu este un „detaliu tehnic” rezervat specialiștilor, ci un element esențial al calității locuirii. O locuință eficientă energetic consumă mai puțină energie pentru a asigura aceleași condiții de confort, ceea ce înseamnă facturi mai mici, un mediu interior stabil și o clădire mai durabilă.
Pentru a înțelege corect noțiunea, trebuie să privim locuința ca pe un sistem coerent, în care arhitectura, structura și instalațiile lucrează împreună. Performanța energetică nu este dată de un singur element (izolația, centrala, tâmplăria), ci de ansamblul lor.
2. Factorii principali care definesc eficiența energetică – InfoCons protectia consumatorilor ansambluri rezidentiale
1. Anvelopa clădirii
Este „învelișul” care separă interiorul de exterior: pereți, acoperiș, planșeu peste subsol, ferestre. Calitatea termoizolației, continuitatea straturilor și evitarea punților termice influențează direct pierderile și câștigurile de căldură.
2. Etanșeitatea la aer
O locuință neetanșă pierde energie prin infiltrații necontrolate. O locuință prea etanșă, fără ventilație adecvată, acumulează CO₂ și umiditate. Echilibrul corect este esențial.
3. Ventilația
Ventilația naturală sau mecanică, corect dimensionată, menține calitatea aerului interior fără pierderi inutile de energie. În clădirile noi, proiectate conform standardelor actuale, ventilația mecanică devine necesară pentru a asigura schimbul de aer în spații foarte etanșe.
4. Sistemele de încălzire și răcire
Performanța energetică a unei locuințe depinde nu doar de calitatea anvelopei, ci și de eficiența sistemelor care produc, distribuie și controlează energia termică. Alegerea
tipului de sistem – fie că vorbim despre o centrală individuală, o centrală de cvartal, o pompă de căldură sau un sistem mixt – influențează direct consumul final și amprenta de carbon. La fel de important este și modul de distribuție (prin radiatoare, pardoseală sau ventilo-convectoare) și controlul automatizat al temperaturii, care permite reglarea consumului în funcție de nevoi reale, reducând pierderile și optimizând confortul.
5. Sursele regenerabile
Conform standardului nZEB, clădirile noi trebuie să asigure că minimum 30% din energia finală consumată provine din surse regenerabile, produse fie la fața locului, fie în apropiere. Aceste surse pot fi individuale, cum sunt panourile fotovoltaice, panourile solare termice sau pompele de căldură aer-apă și sol-apă, sau colective, atunci când clădirea este racordată la un sistem centralizat de termoficare care utilizează parțial energie din surse regenerabile ori cu emisii reduse de carbon.
În cazul locuințelor colective sau al blocurilor racordate la rețele urbane, contribuția regenerabilă se calculează la nivelul sistemului energetic care deservește clădirea, nu neapărat prin echipamente instalate individual. Important este ca proiectul să demonstreze, prin calcul energetic conform metodologiei naționale, că ponderea minimă de energie regenerabilă de 30% este asigurată.
3. Ce spune legislația: clădirile nZEB – InfoCons protectia consumatorilor de locuinte
În România, standardul nZEB este obligatoriu pentru toate clădirile noi pentru care s-a solicitat autorizație de construire începând cu data de 1 ianuarie 2021, în conformitate cu Art. 17 alin. (1) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor : „(1) Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.” .
O clădire nZEB trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
– consum global de energie foarte scăzut, rezultat dintr-o performanță energetică ridicată a elementelor de anvelopă și instalații; – necesar redus de energie pentru încălzire, răcire, apă caldă menajeră, iluminat și ventilare, calculat conform metodologiei naționale; – minimum 30% din energia finală consumată trebuie să provină din surse regenerabile, produse la fața locului sau în apropiere (într-o rază de maximum 30 km).
4. Cum recunoști o locuință eficientă energetic ? InfoCons protectia consumatorilor ansambluri rezidentiale
Pentru un cumpărător sau chiriaș, evaluarea eficienței energetice poate părea dificilă la prima vedere. De fapt, există criterii verificabile, legate de arhitectură, instalații și documentația tehnică, care îți pot spune rapid dacă locuința va consuma mult sau puțin, dacă va fi confortabilă sau dificil de întreținut.
1. Documentele tehnice
Primul lucru pe care îl poți verifica este Certificatul de Performanță Energetică (CPE). Nu este un simplu formular, ci un document obligatoriu la vânzare sau închiriere, care arată:
•clasa energetică (A – cea mai eficientă, G – cea mai consumatoare),
•consumul anual estimat pentru încălzire, răcire și apă caldă,
•recomandări de îmbunătățire.
2. Anvelopa și etanșeitatea
Chiar și fără o expertiză de specialitate, există câteva indicii clare privind eficiența energetică a unei clădiri:
– Tâmplăria: ferestrele moderne, fie din PVC, aluminiu sau lemn, dotate cu geam termoizolant performant, reduc pierderile de căldură și infiltrațiile de aer. Calitatea montajului este la fel de importantă ca materialul în sine.
– Izolația: întreabă dacă blocul sau casa a fost reabilitată termic și ce grosime are stratul de izolație. Valori de sub 10 cm oferă o protecție limitată, în timp ce sistemele performante ating 15–20 cm, asigurând continuitatea termoizolației pe toate suprafețele – inclusiv la plăcile peste subsol și la ultimul nivel. Orice întrerupere creează punți termice, zone reci unde poate apărea condens și mucegai.
– Reglajul temperaturii: absența unui termostat sau imposibilitatea de a regla individual temperatura poate indica o instalație ineficientă, chiar dacă sursa de căldură funcționează corect. Controlul inteligent al încălzirii contribuie semnificativ la reducerea consumului.
3. Sistemele de încălzire, răcire și producție de energie
Eficiența energetică nu ține doar de izolație, ci și de modul în care energia este produsă, distribuită și controlată în clădire.
Elemente de urmărit:
– Ce tip de sistem de încălzire există? Centralele moderne în condensare, pompele de căldură sau sistemele de termoficare eficient gestionate asigură un randament superior față de centralele vechi sau radiatoarele electrice.
– Există control individual al temperaturii? Termostatele programabile sau sistemele inteligente de reglaj permit adaptarea consumului la nevoile reale, reducând pierderile inutile.
– Este prevăzut un sistem de ventilație mecanică? Pentru clădirile proiectate conform standardului nZEB, ventilația mecanică – cu sau fără recuperare de căldură – este obligatorie, asigurând calitatea aerului interior fără pierderi semnificative de energie.
– Există surse regenerabile? Panourile fotovoltaice, pompele de căldură sau alte tehnologii care utilizează resurse naturale reduc dependența de combustibili fosili și contribuie la scăderea emisiilor, însă nu cresc direct eficiența energetică, ci completează sistemul prin reducerea impactului asupra mediului.
În clădirile noi proiectate conform cerințelor nZEB, prezența unor instalații eficiente nu reprezintă un „bonus”, ci o obligație legală – parte integrantă din proiectarea responsabilă a locuințelor cu consum redus de energie și impact minim asupra mediului.
4. Orientarea și aportul de lumină naturală
Orientarea locuinței influențează direct confortul termic și consumul de energie. – Camerele orientate către sud sau sud-vest beneficiază de câștiguri solare iarna, reducând necesarul de încălzire, dar necesită umbrire eficientă vara pentru a preveni supraîncălzirea. – Fațadele nordice nu primesc soare direct, însă contribuie la echilibrul termic al locuinței și pot găzdui spații tehnice, băi sau circulații, unde lumina naturală nu este esențială. – Ferestrele ample îmbunătățesc confortul vizual și reduc nevoia de iluminat artificial, însă performanța lor depinde de orientare, tipul geamului și soluțiile de protecție solară integrate încă din faza de proiectare.
5. Ventilația
Într-o locuință eficientă energetic, ventilația corectă este la fel de importantă ca izolarea termică. Un apartament etanș fără schimb controlat de aer poate acumula rapid umiditate și dioxid de carbon peste limitele de confort.
– În clădirile existente, asigură-te că băile și bucătăriile sunt conectate la coloane de ventilație sau au ventilatoare care evacuează aerul viciat. – În locuințele noi sau foarte etanșe, precum cele construite după standardul nZEB sau casa pasivă, nu se folosesc grile simple în fațadă, deoarece ar compromite etanșeitatea și ar genera pierderi de energie. Aici, ventilația trebuie asigurată prin sisteme mecanice controlate, dimensionate încă din faza de proiectare. – Ventilația naturală rămâne utilă atunci când este posibilă deschiderea ferestrelor în poziții opuse, pentru circulația transversală a aerului, însă nu poate substitui un sistem proiectat.
6. Confortul termic real
Dincolo de datele tehnice, modul în care percepi confortul termic oferă indicii importante despre comportamentul energetic al locuinței: – vară foarte caldă și iarnă rece pot semnala pierderi mari de energie sau lipsa unei ventilații corecte; – diferențe mari de temperatură între camere indică distribuție ineficientă a căldurii; – zone reci lângă ferestre sau pereți pot trăda punți termice; – condensul pe tâmplărie apare adesea din combinația etanșeității cu lipsa ventilației.
Chiar și într-o clădire eficientă energetic, temperaturi interioare neadecvate – peste 23–24°C iarna sau sub 20°C vara – pot crește semnificativ consumul de energie și afecta sănătatea. Eficiența reală presupune nu doar o clădire performantă, ci și un mod echilibrat de utilizare.
5. Ce spune legislația despre eficiența energetică ? InfoCons protectia consumatorilor in domeniul imobiliar
Cadrul legal privind performanța energetică a clădirilor este bine definit și obligă arhitecții și proiectanții să integreze soluții eficiente încă din faza de concept. În România, reglementările transpun directivele europene și urmăresc reducerea consumului, creșterea confortului și limitarea impactului asupra mediului.
Clădiri noi: standard nZEB
Toate clădirile pentru care autorizația de construire a fost solicitată după 2021 trebuie proiectate conform standardului nZEB (nearly Zero Energy Building). Asta presupune:
•consum energetic foarte redus,
•anvelopă performantă,
•sisteme eficiente de încălzire, răcire și ventilare,
• utilizarea energiei din surse regenerabile într-o proporție semnificativă.
Responsabilitatea integrării acestor condiții aparține echipei de proiectare, iar conformarea este verificată prin certificarea energetică și prin cerințele Legii 372/2005.
Clădiri existente: obligații la renovare majoră
În cazul renovărilor majore sau al intervențiilor care afectează anvelopa, legislația cere aducerea clădirii la un nivel de performanță cât mai apropiat de nZEB, în limitele fezabilității tehnice.
Arhitectul trebuie să asigure un concept de reabilitare coerent, evitând intervențiile fragmentate care pot crește consumul, pot genera condens sau pot compromite funcționarea instalațiilor.
Certificatul de performanță energetică
La vânzare sau închiriere, certificatul energetic este obligatoriu. Documentul indică performanța globală a clădirii și oferă recomandări de îmbunătățire. Auditorii energetici atestați sunt singurii abilitați să emită acest certificat.
Normative tehnice aplicabile
Performanța energetică este strâns legată de mai multe cerințe tehnice obligatorii:
• Normativul C107/2010 – cerințe minime privind izolarea și protecția termică;
• Normativul I5/2010 – dimensionarea ventilației și a instalațiilor de climatizare;
• Legea 10/1995 – cerința fundamentală „E – eficiență energetică” care trebuie respectată în proiectare, verificare și execuție.
Legea 10/1995 – cerința fundamentală „E – eficiență energetică” care trebuie respectată în proiectare, verificare și execuție.
Respectarea acestor reglementări revine arhitecților, inginerilor și verificatorilor de proiecte.
6. Cum reduci consumul și costurile, fără investiții inutile – InfoCons protectia consumatorilor ansambluri rezidentiale
Reducerea consumului energetic nu presupune automat intervenții costisitoare. De cele mai multe ori, cele mai eficiente măsuri sunt cele care țin de funcționarea corectă a clădirii și de modul în care este folosită. Arhitectul joacă un rol esențial în alegerea soluțiilor potrivite, astfel încât intervențiile să fie coerente, eficiente și adaptate clădirii.
1. Înțelege unde se pierde energia
Primul pas este o analiză corectă. O locuință poate consuma excesiv din cauze diferite: pierderi prin anvelopă, ventilație insuficientă, infiltrații, sisteme tehnice depășite sau o utilizare ineficientă a echipamentelor. Un audit energetic sau o evaluare tehnică făcută de un arhitect și un auditor calificat clarifică aceste probleme și evită investițiile „oarbe”.
2. Intervenții simple, cu impact imediat
Există măsuri cu efect rapid, fără costuri mari:
•reglarea corectă a sistemelor de încălzire și răcire;
•etanșarea zonelor cu pierderi evidente (ferestre vechi, rosturi neînchise);
•utilizarea protecțiilor solare exterioare pentru reducerea supraîncălzirii vara;
•ventilarea spațiilor conform recomandărilor tehnice – scurtă, dar eficientă (aerisire transversală câteva minute) – pentru a evita acumularea de umiditate și deteriorarea finisajelor, fără pierderi semnificative de căldură.
3. Investiții cu randament bun
Atunci când sunt necesare lucrări mai consistente, ordinea intervențiilor contează. Recomandarea profesioniștilor este să se înceapă cu ceea ce aduce cel mai mare impact energetic:
•îmbunătățirea performanței ferestrelor (reparare sau înlocuire unde este justificat);
•corectarea punților termice accesibile;
•modernizarea sistemelor de încălzire, răcire și preparare apă caldă, în acord cu standardele nZEB;
•introducerea unor sisteme de ventilație mecanică acolo unde condițiile o permit, pentru controlul umidității și pentru un climat interior stabil.
Un arhitect poate evalua dacă o intervenție locală este fezabilă sau dacă riscă să creeze dezechilibre (de exemplu, apariția condensului după izolarea doar a unei singure fațade).
4. Evită soluțiile „minune” și lucrările fragmentare
Piața este plină de produse care promit scăderi spectaculoase de consum. În realitate, nicio soluție nu funcționează dacă nu este corelată cu restul clădirii. Intervențiile aplicate punctual pot crea mai multe probleme decât rezolvă. De aceea, legislația și normele profesionale solicită abordări integrate și proiectare specializată.
5. Folosește locuința în acord cu logica ei tehnică
Chiar și o clădire bine proiectată poate consuma mult dacă este folosită incorect. Măsuri simple precum setarea temperaturilor la niveluri recomandate, întreținerea regulată a echipamentelor sau utilizarea protecțiilor solare în momentele potrivite reduc consumul fără costuri suplimentare.
7. Ce pierzi dacă ignori eficiența energetică ? – InfoCons protectia consumatorilor de locuinte
Eficiența energetică nu este un detaliu tehnic secundar, ci un criteriu central al calității locuirii. Ignorarea ei duce la costuri ridicate, disconfort, probleme de durabilitate și chiar la scăderea valorii locuinței. Iată principalele consecințe.
1. Costuri lunare mai mari
O locuință neperformantă consumă mult pentru a asigura temperaturi minime de confort. Pierderile prin anvelopă, ferestre și puncte neetanșe se traduc direct în facturi crescute la încălzire sau răcire. În unele situații, diferența dintre o locuință eficientă și una ineficientă poate duce la costuri aproape duble pentru același nivel de confort.
2. Temperaturi instabile și disconfort constant
Unele locuințe sunt greu de încălzit iarna și supraîncălzite vara. Cauzele sunt variate: izolație insuficientă, orientări nefavorabile, lipsa umbririi, ventilație neechilibrată, sisteme tehnice depășite. Rezultatul este același: un interior în care confortul termic este greu de menținut și depinde excesiv de sistemele de climatizare.
3. Probleme de umiditate, condens și deteriorarea finisajelor
O locuință energofagă nu gestionează corect interacțiunea dintre pierderi, umiditate și temperatură. Asta poate duce la:
•condens pe tâmplărie, pereți sau colțuri reci;
•apariția igrasiei sau a mucegaiului în încăperi slab ventilate;
•degradarea finisajelor și necesitatea unor reparații costisitoare.
4. Sistemele tehnice ajung să lucreze peste capacitate
Când anvelopa nu performează, sistemele de încălzire și răcire funcționează mai mult decât ar trebui. Asta înseamnă:
•consum energetic crescut;
•uzură accelerată;
•necesitatea înlocuirii echipamentelor mai des, cu costuri suplimentare.
5. Valoare de piață mai redusă
Pe o piață imobiliară din ce în ce mai atentă la costurile de exploatare și la standardele nZEB, locuințele cu performanță slabă sunt mai puțin atractive. Clădirile energofage:
•se vând mai greu,
•atrag oferte mai mici,
•sunt deseori percepute ca necesitând investiții majore.
Această tendință este vizibilă atât în România, cât și în majoritatea statelor europene.
6. Dificultăți la accesarea finanțării sau asigurării
Instituțiile financiare încep să ia în calcul performanța energetică atunci când evaluează riscul unui credit ipotecar. O locuință cu consum ridicat poate deveni mai greu de asigurat, mai scump de creditat sau mai puțin eligibilă în programele publice viitoare.
8. Concluzii și recomandări despre eficiență energetică și consum inteligent in locuinta – InfoCons protectia consumatorilor in domeniul imobiliar
Eficiența energetică nu este un detaliu tehnic pe care îl verifici „la final”, ci unul dintre criteriile esențiale ale unei locuințe sănătoase și durabile. Într-o piață în care standardele nZEB sunt deja obligatorii pentru clădirile noi, iar costurile de exploatare cântăresc tot mai mult în bugetul fiecărei familii, înțelegerea performanței energetice devine un instrument real de protecție a consumatorului.
O locuință eficientă înseamnă:
• cheltuieli de exploatare mai mici și previzibile,
• confort termic stabil pe tot parcursul anului,
• risc redus de apariție a condensului, igrasiei și degradărilor,
• sisteme tehnice dimensionate corect și mai puțin solicitate,
• o valoare de piață mai bună pe termen lung.
Pentru proprietarii actuali, evaluarea situației energetice poate arăta unde sunt necesare intervenții punctuale sau modernizări care aduc atât economii, cât și un nivel mai bun de confort. Pentru cei care caută o locuință, performanța energetică trebuie privită ca un criteriu la fel de important precum localizarea, suprafața sau compartimentarea.
Recomandăm consultarea unui arhitect sau specialist în eficiență energetică atunci când:
• intenționați să achiziționați o locuință și doriți o evaluare informată,
• pregătiți o renovare și aveți nevoie de o strategie coerentă,
• apar probleme recurente de confort, consum ridicat sau umiditate.
Puteți găsi mai multe informații despre campania „Tu știi cum stai” și episoadele anterioare, aici.
Semnătura : Departamentul InfoCons de Comunicare
