InfoCons Protecția Consumatorilor de Produse Apicole – Din România, în fața lumii: cum ajunge mierea românească în competițiile internaționale? – Cosmin Herța
Un produs local poate deveni ambasadorul unei țări
Pentru mulți consumatori, mierea românească este asociată cu stupinele din zonele rurale, cu flora bogată și cu tradiția apicolă transmisă din generație în generație.
Dar povestea ei nu se oprește la piața locală.
Un producător român poate decide să își ducă produsele mai departe – către piețe externe, parteneri internaționali și competiții în care sunt evaluate produse provenite din diferite țări.
În acel moment, borcanul nu mai reprezintă doar o afacere.
Poate deveni o mică formă de reprezentare a României printr-un produs agroalimentar cu identitate proprie.
România are un avantaj natural important
România se numără printre țările importante producătoare de miere din Uniunea Europeană, alături de Spania, Ungaria, Germania, Italia, Grecia, Franța și Polonia.
Diversitatea zonelor geografice, suprafețele agricole, pădurile, pajiștile și flora spontană creează condiții favorabile pentru apicultură.
Această diversitate se reflectă și în varietatea sortimentelor de miere care pot fi obținute.
De la mierea de salcâm și tei până la mierea polifloră sau de mană, fiecare poate avea propriul profil senzorial și propria poveste de origine.
Iar atunci când aceste produse ies din România, teritoriul din care provin devine parte din povestea lor.
Primul pas spre exterior: produsul trebuie să fie pregătit
Participarea internațională nu începe la aeroport și nici în sala unei competiții.
Începe acasă, în companie.
Un producător care dorește să intre pe piețe externe trebuie să își pregătească produsul pentru cerințele pieței respective: documentație, etichetare, ambalare, logistică și respectarea regulilor aplicabile.
În Uniunea Europeană, mierea comercializată trebuie să respecte cerințele privind compoziția și etichetarea, iar regulile europene privind originea mierii au fost consolidate prin revizuirea Directivei privind mierea.
Cu alte cuvinte, calitatea produsului trebuie să fie însoțită de capacitatea de a o prezenta corect și transparent.
De la export la competiție este un pas important
Exportul și participarea la o competiție internațională nu sunt același lucru.
Exportul înseamnă că produsul ajunge efectiv pe o piață externă.
Competiția înseamnă că produsul este prezentat într-un cadru în care poate fi evaluat și comparat cu alte produse.
Cele două se pot completa.
Un producător care își dezvoltă prezența internațională poate folosi competițiile pentru a-și face produsul cunoscut, pentru a obține recunoaștere și pentru a construi credibilitate în relația cu potențiali parteneri.
În același timp, o medalie internațională poate deveni un element important în prezentarea produsului către distribuitori, magazine specializate sau consumatori din alte țări.
Mierea românească este deja prezentă pe piețele externe
România nu este doar un producător important de miere, ci și un exportator.
Potrivit datelor comerciale pentru 2024, România a exportat aproximativ 12,16 milioane de kilograme de miere naturală, cu o valoare de aproximativ 40,6 milioane USD. Printre principalele destinații s-au aflat Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia și Japonia.
Și datele Eurostat arată poziția importantă a României în comerțul european: în 2023, România s-a aflat printre principalii exportatori de miere ai Uniunii Europene către țări din afara UE.
Asta demonstrează un lucru important:
mierea românească are deja un loc pe harta comerțului internațional.
Provocarea este ca, dincolo de volumul exportat, să crească și vizibilitatea produselor românești cu valoare adăugată mai mare.
De ce este importantă trecerea de la „miere românească” la „brand românesc”?
Există o diferență între a exporta un produs și a exporta o identitate de brand.
Mierea poate pleca din România într-un transport de marfă, în cantități mari, către un cumpărător extern.
Dar un brand românesc poate merge mai departe cu:
numele producătorului, originea, povestea, regiunea, identitatea vizuală și valorile sale.
Aceasta este diferența dintre simpla comercializare a unui produs și construirea unei prezențe internaționale.
Pentru producătorii români, dezvoltarea brandurilor proprii poate însemna ca valoarea adăugată să rămână într-o măsură mai mare în România.
Competițiile internaționale oferă o altă scenă
O competiție internațională schimbă contextul.
Acolo, o miere românească poate ajunge să fie prezentată alături de produse din alte țări și să fie evaluată într-un cadru internațional.
Nu mai este doar:
„mierea unui producător din România”.
Devine:
„un produs românesc prezentat în fața unei comunități internaționale”.
Iar o distincție obținută într-un astfel de cadru poate contribui la creșterea vizibilității producătorului.
O medalie poate deschide conversații
În relațiile comerciale internaționale, primele secunde contează.
Un cumpărător extern poate primi zeci de oferte.
Un produs care are deja o recunoaștere internațională poate avea un element suplimentar prin care să atragă atenția.
Medalia nu înlocuiește calitatea, capacitatea de producție, seriozitatea comercială sau respectarea cerințelor pieței.
Dar poate deveni un argument de diferențiere.
Poate deschide o conversație.
Poate determina un partener să ceară o mostră.
Poate susține prezentarea unui produs premium.
Iar uneori, exact de aici începe drumul către o piață nouă.
România nu exportă doar miere. Poate exporta povestea ei.
Un produs agroalimentar are o forță aparte atunci când este legat de locul din care provine.
O miere românească poate vorbi despre:
🌿 biodiversitatea unei regiuni; 🐝 tradiția apicolă; 🌼 flora locală; 🇷🇴 originea românească; 👨🌾 munca producătorului; 🏞️ peisajul în care a fost obținută.
În acest fel, produsul devine mai mult decât o marfă.
Devine un ambasador discret al locului din care provine.
De ce contează participarea la competiții?
Pentru că România are nevoie nu doar de produse bune, ci și de produse care sunt văzute și recunoscute.
O competiție internațională oferă producătorului posibilitatea de a ieși dintr-un context strict local și de a-și prezenta produsul într-o arenă globală.
Iar când un produs românesc este premiat, recunoașterea poate fi folosită pentru a construi mai departe:
- notorietatea brandului
- încrederea partenerilor
- prezența pe piețe externe
- poziționarea premium
- promovarea originii românești
De la stupină la export, fiecare etapă contează
Drumul unei mieri românești către o piață internațională poate arăta astfel:
stupină → recoltă → ambalare → certificare și conformitate → comercializare → export → prezentare internațională → competiție → recunoaștere.
Fiecare etapă presupune responsabilitate.
Iar succesul internațional nu se construiește într-o singură zi.
Se construiește prin calitate constantă, organizare, investiții și capacitatea de a transforma un produs local într-un produs competitiv la nivel mondial.
Când România ajunge pe podium
Poate că aceasta este partea cea mai frumoasă a poveștii.
În momentul în care un produs românesc primește o distincție internațională, pe lângă numele producătorului există și o origine:
România.
Pentru un producător, este o recunoaștere a propriei munci.
Pentru consumator, poate fi un motiv de încredere.
Pentru industria apicolă românească, este o dovadă că produsele locale pot avea vizibilitate dincolo de granițele țării.
Iar pentru imaginea României, fiecare astfel de reușită contribuie la construirea unei identități bazate nu doar pe tradiție, ci și pe calitate și competitivitate internațională.
Concluzie
Mierea românească nu trebuie să rămână doar un produs apreciat acasă.
Ea poate călători.
Poate ajunge pe rafturi din alte țări, la târguri internaționale, în magazine specializate și în competiții în care este pusă față în față cu produse din întreaga lume.
Iar atunci când un producător alege să își prezinte mierea peste hotare, nu duce cu el doar un borcan.
Duce un teritoriu, o tradiție, munca unei echipe și numele României.
Pentru că adevărata performanță nu este doar să produci bine.
Este să poți spune lumii, cu încredere:
„Acesta este un produs românesc. Și poate sta la aceeași masă cu cele mai bune produse din lume.”
Autor:
Cosmin Herța
Președinte – Asociația Herta Bio Apicole
Fondator Herta Bio Apicole
