InfoCons Protecția Consumatorilor de Produse Apicole – Certificarea ecologică nu se oprește la stupină – de ce trebuie verificate și activitățile de ambalare și comercializare? – Cosmin Herța
Interesul consumatorilor pentru produsele ecologice a crescut semnificativ, iar mențiunile BIO, ECO sau ORGANIC au devenit criterii importante în alegerea alimentelor. În cazul produselor apicole, aceste mențiuni sunt asociate cu respectarea unor reguli specifice de producție, control și trasabilitate.
Totuși, certificarea ecologică nu trebuie înțeleasă ca o simplă caracteristică a mierii și nici ca o promisiune comercială. Ea presupune respectarea unui sistem de cerințe, verificări și responsabilități care trebuie analizate în raport cu activitățile efectiv desfășurate de operator.
O întrebare importantă pentru consumatori este următoarea: dacă o stupină este certificată ecologic, înseamnă automat că toate activitățile ulterioare, inclusiv ambalarea și etichetarea, sunt acoperite de aceeași certificare?
Ce presupune producția ecologică în apicultură?
Producția ecologică este reglementată la nivelul Uniunii Europene, în principal prin Regulamentul (UE) 2018/848 și actele normative de aplicare. Acest cadru stabilește reguli privind producția, controlul, trasabilitatea și utilizarea mențiunilor referitoare la statutul ecologic al produselor.
În apicultură, cerințele pot privi amplasarea stupinelor, gestionarea coloniilor, proveniența materialelor, hrănirea albinelor, măsurile de prevenire a bolilor și utilizarea tratamentelor permise.
Respectarea acestor cerințe trebuie demonstrată prin documente și evidențe. Nu este suficient ca un operator să declare că lucrează ecologic. Activitatea trebuie să fie inclusă în sistemul de control aplicabil și verificată de organismul competent.
De ce trebuie analizate separat activitățile de ambalare?
După recoltare, mierea și celelalte produse apicole pot trece prin mai multe etape: transport, depozitare, pregătire pentru ambalare, umplerea recipientelor, închiderea ambalajelor și etichetare.
Aceste activități trebuie gestionate astfel încât identitatea produsului să fie păstrată, iar riscul amestecării cu produse care nu au același statut să fie controlat.
În sistemul ecologic, operatorii trebuie să respecte cerințele aplicabile activităților pe care le desfășoară. Domeniul certificării trebuie verificat concret, nu presupus doar pe baza unei afirmații generale.
Prin urmare, consumatorul trebuie să înțeleagă că certificarea unei anumite activități nu trebuie extinsă automat asupra altor activități care nu sunt incluse în domeniul verificat.
Cum recunoaștem un produs ecologic?
Pentru produsele alimentare ecologice ambalate, sigla ecologică a Uniunii Europene este un element important de identificare, atunci când utilizarea acesteia este obligatorie. Eticheta trebuie să includă și codul organismului de control, precum și indicația privind locul de proveniență al materiilor prime agricole, conform cerințelor aplicabile.
Consumatorul trebuie să fie atent la diferența dintre o certificare verificabilă și expresii comerciale precum „natural", „curat", „din natură" sau „produs tradițional". Aceste expresii nu reprezintă, prin ele însele, dovada statutului ecologic.
De asemenea, este important ca informațiile de pe etichetă să corespundă produsului comercializat și operatorului responsabil.
Certificarea trebuie susținută de documente și controale
Un sistem de certificare are valoare atunci când există reguli clare, verificări și posibilitatea identificării operatorilor implicați. Documentele privind proveniența, loturile, depozitarea și activitățile desfășurate contribuie la menținerea trasabilității.
Pentru producător, certificarea presupune o responsabilitate permanentă, nu doar obținerea unui document valabil la un anumit moment. Procedurile trebuie aplicate în activitatea de zi cu zi, iar orice modificare relevantă trebuie gestionată potrivit regulilor sistemului de control.
Concluzie
Certificarea ecologică reprezintă un instrument important de informare și protecție a consumatorului, dar valoarea ei depinde de corectitudinea aplicării și de transparența informațiilor oferite.
În cazul produselor apicole, nu trebuie să ne limităm la întrebarea dacă mierea provine dintr-o stupină certificată. Este important să înțelegem și ce activități sunt incluse în domeniul certificării, cine răspunde pentru ambalare și etichetare și cum este păstrată identitatea produsului până la comercializare.
Un consumator informat nu cumpără doar o mențiune de pe etichetă. Cumpără un produs pentru care există reguli, verificări și responsabilități demonstrabile. Iar un producător responsabil trebuie să poată susține fiecare afirmație referitoare la statutul ecologic prin documente și practici conforme.
Autor: Cosmin Herța
Președinte – Asociația Herta Bio Apicole
Fondator Herta Bio Apicole
