InfoCons Protecția Consumatorilor de Produse Apicole – Ambalajele destinate contactului alimentar – ce responsabilități are producătorul unui produs apicol? – Cosmin Herța
Atunci când un consumator cumpără un borcan de miere, un recipient cu polen sau un produs apicol complex, atenția se îndreaptă în primul rând către produs și către informațiile de pe etichetă. Mai puțin vizibilă este însă o componentă importantă pentru siguranța alimentară: ambalajul.
Ambalajul nu este doar un suport pentru prezentarea comercială. El intră în contact direct sau indirect cu alimentul și trebuie să fie adecvat utilizării pentru care a fost conceput. Materialele necorespunzătoare sau utilizarea lor în condiții pentru care nu au fost destinate pot influența siguranța și caracteristicile produsului.
În cazul produselor apicole, alegerea ambalajului trebuie să țină cont de natura alimentului, de condițiile de păstrare și de durata de comercializare.
Ce înseamnă material destinat contactului cu alimentele?
Materialele și obiectele destinate să intre în contact cu alimentele includ recipientele, capacele, foliile, pungile, ustensilele și alte componente care pot intra în contact direct sau indirect cu produsul alimentar.
Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 stabilește cerințele generale pentru materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare. Acestea trebuie fabricate astfel încât, în condiții normale sau previzibile de utilizare, să nu transfere alimentelor constituenți în cantități care ar putea pune în pericol sănătatea umană, ar putea produce modificări inacceptabile ale compoziției alimentului sau ar putea deteriora caracteristicile organoleptice ale acestuia.
Cu alte cuvinte, ambalajul trebuie să fie sigur pentru utilizarea prevăzută.
De ce nu orice recipient este potrivit pentru orice produs?
Materialele utilizate la ambalare au caracteristici diferite. Sticla, plasticul, metalul sau alte materiale trebuie evaluate în funcție de tipul alimentului și de condițiile în care acesta va fi păstrat.
Un recipient potrivit pentru un produs nu este automat potrivit pentru toate celelalte produse apicole. Trebuie luate în considerare caracteristicile alimentului, contactul cu materialul, temperatura, durata depozitării și eventualele condiții speciale de utilizare.
De asemenea, trebuie analizate toate componentele ambalajului. Nu doar recipientul propriu-zis contează, ci și capacul, garnitura, stratul de protecție, cerneala sau alte elemente care pot intra în contact cu alimentul.
Documentele furnizorului și verificarea conformității
Producătorul unui aliment trebuie să se asigure că ambalajele achiziționate sunt adecvate utilizării. În acest scop, este important să solicite și să păstreze documentele relevante de la furnizori.
În funcție de material și de cerințele aplicabile, acestea pot include declarații de conformitate, specificații tehnice, informații privind utilizarea prevăzută și documente referitoare la verificările efectuate.
O declarație de conformitate nu trebuie privită ca o formalitate fără legătură cu produsul. Ea trebuie să corespundă materialului și utilizării pentru care ambalajul este destinat.
În cazul materialelor plastice, există și cerințe specifice stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 10/2011, în forma sa aplicabilă.
Ambalajul și trasabilitatea
Identificarea furnizorului și a lotului de ambalaje poate fi importantă în cazul apariției unei neconformități. Dacă există suspiciuni privind un anumit material, operatorul trebuie să poată identifica ce produse au fost ambalate cu acesta și în ce perioadă.
Această evidență permite delimitarea loturilor afectate și aplicarea măsurilor necesare.
Trasabilitatea ambalajelor completează trasabilitatea alimentului. Un sistem de evidență bine organizat trebuie să permită corelarea produsului finit cu loturile de materii prime, materialele de ambalare și etapele relevante ale activității.
Etichetarea și prezentarea ambalajului
Ambalajul are și un rol important în informarea consumatorului. Eticheta trebuie să conțină informațiile obligatorii, să fie lizibilă și să nu inducă în eroare.
Dimensiunea recipientului, forma, culoarea sau designul nu trebuie să creeze impresia unei cantități ori compoziții diferite de realitate. Cantitatea netă trebuie indicată corect, iar denumirea produsului trebuie să reflecte natura sa.
În plus, ambalajul trebuie să permită aplicarea și menținerea etichetei în condiții corespunzătoare pe durata comercializării.
Responsabilitatea pentru ambalaj nu se transferă integral furnizorului
Chiar dacă ambalajul este achiziționat de la un furnizor specializat, operatorul care îl utilizează trebuie să se asigure că este potrivit pentru produsul comercializat și pentru condițiile reale de utilizare.
Alegerea unui recipient doar în funcție de preț sau aspect poate genera riscuri. Producătorul trebuie să evalueze compatibilitatea, să verifice documentele și să se asigure că ambalajul este depozitat și manipulat corespunzător înainte de utilizare.
Concluzie
Ambalajul este o componentă importantă a siguranței produsului alimentar și nu trebuie tratat ca un simplu element decorativ. În cazul produselor apicole, alegerea materialelor, verificarea documentelor furnizorilor și păstrarea trasabilității contribuie la protejarea consumatorului.
Un produs corect obținut și gestionat poate fi compromis dacă este introdus într-un ambalaj necorespunzător. De aceea, responsabilitatea producătorului se extinde și asupra recipientului, capacului și tuturor materialelor care intră în contact cu alimentul. Calitatea unui produs trebuie privită în ansamblu, iar ambalajul sigur face parte din această responsabilitate.
Autor: Cosmin Herța
Președinte – Asociația Herta Bio Apicole
Fondator Herta Bio Apicole
