Aditiv alimentar cu rol de îndulcitor, obţinut prin procedee chimice din zahărul obişnuit. fiind de 600 de ori mai dulce decât zahărul, foarte stabilă la orice pH şi la temperaturi înalte, cât şi în timp, permiţând astfel utilizarea ei într-o gamă foarte variată de produse alimentare, cu termen de valabilitate mare. De asemeni, gustul sucralozei este identic cu cel al zahărului (exceptând o tentă răcoritoare, mentolată), neavând nevoie să fie combinată cu alţi îndulcitori. Este totodată un îndulcitor fără calorii, dar, deoarece are o capacitate de îndulcire foarte mare, pentru a putea fi utilizată ca înlocuitor de zahăr pentru uzul curent (în pliculeţe predozate), ea se amestecă cu dextrină sau maltodextrină, componente care aduc un aport caloric destul de însemnat şi nedorit de cei ce urmează diete hipocalorice. Este permisă utilizarea ei în berea cu valoare energetică scăzută, în supe concentrate, băuturi alcoolice şi nealcoolice aromate, in preparate şi deserturi pe bază de lapte, ouă, grăsimi, cereale sau fructe, în conserve din fructe, gemuri, jeleuri, paste tartinabile, preparate dietetice, în produse de cofetărie, diverse tablete pentru împrospătarea respiraţiei sau pentru gât şi în guma de mestecat.
Doza zilnică maximă: 15mg/kg corp
Doza zilnică maximă admisă pentru consumul uman este de 15mg/kg corp.
Doza maximă de includere: 10-3000 mg/kg
Doza zilnică maximă admisă pentru consumul uman este de 15mg/kg corp.
Bacteriile din cavitatea bucală nu o pot descompune, astfel că sucraloza nu afectează dantura.
Contraindicații: Nu
Numeroasele teste de laborator desfăşurate pe animale în ultimele două decenii nu au relevat cu certitudine vreun potenţial toxic, cancerigen, mutagen sau teratogen al sucralozei. Totuşi, datorită unor suspiciuni că aceasta produce modificări la nivelul timusului, splinei şi al limfocitelor, cercetările continuă.
Acest aditiv nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.