Aditiv alimentar din categoria conservanţilor chimici, prezent în mod natural în fructe sub formă de boabe, ciuperci, scorţişoară, cuişoare etc. Pentru uz industrial se obţine prin procedee chimice din toluen. Acidul benzoic şi benzoaţii sunt utilizaţi în calitate de conservanţi împotriva drojdiilor şi mucegaiurilor, în produsele acide. Nu sunt foarte eficienţi împotriva bacteriilor şi ineficienţi în produse cu pH mai mare de 5 (uşor acide sau neutre). Dozele prea mari conferă un gust acru exagerat. Benzoaţii se mai utilizează şi în combinaţie cu sorbaţii în produse precum băuturile aromate nealcoolice (răcoritoare), băuturi alcoolice slabe, concentrate lichide de ceai (utilizate la dozatoare), unele produse conservate din fructe şi legume, gemuri şi jeleuri cu conţinut scăzut de zahăr, măsline şi produse pe bază de măsline, produse din peşte, crustacee, creveţi, moluşte, sosuri emulsionate şi neemulsionate, condimente, mirodenii, muştar, salate preparate, deserturi pe bază de produse lactate netratate termic, la conservarea ouălor în stare lichidă, în alimente dietetice pentru scopuri medicale speciale, suplimente alimentare lichide şi gumă de mestecat.
Doza zilnică maximă: 5 mg/kg corp
Doza zilnică admisă pentru consumul umaneste de până la 5 mg/kg corp.
Doza maximă de includere: 150 mg/kg sau 150 mg/l, până la 2000 mg/kg
Doza zilnică admisă pentru consumul umaneste de până la 5 mg/kg corp.
Efecte secundare: 1
La unele persoane mai sensibile, acidul benzoic şi benzoaţii pot să producă reacţii alergice, iar la astmatici accentuează simptomele caracteristice.
Contraindicații: Da
Dozele mari şi consumul îndelungat pot produce iritaţie gastrică, anorexie, vomă, afectarea ficatului şi a rinichilor. În combinaţie cu coloranţii alimentari azoici favorizează hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD).
Nu este permis in produse pentru sugari si copii mici.