Ca și alte coronavirusuri, coronavirusul 2 care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS-CoV-2) este un virus cu un înveliș exterior lipidic, ceea ce îl face mai susceptibil la dezinfectanți în comparație cu virusuri fără înveliș exterior, cum ar fi rotavirusul, norovirusul și virusul poliomielitic1 .
Virusul care provoacă COVID-19 este transmis în principal prin contact apropiat și picături respiratorii (salivă și secreții nazale), cu posibilă transmisie aeriană în spațiile în care se efectuează proceduri generatoare de aerosoli 2 .
Deși obiectele și suprafețele contaminate nu au fost încă legate în mod concludent de transmiterea SARS-CoV-2, demonstrarea contaminării suprafețelor în unitățile sanitare 3 și experiențele de contaminare a suprafețelor legate de transmiterea ulterioară a infecției în cazul altor coronavirusuri au stat la baza dezvoltării de recomandări privind curățarea și dezinfectarea pentru a diminua potențialul transmiterii prin obiectele containate a SARSCoV-2 în 34 de unități sanitare3 și ne-sanitare4 .
În unitățile sanitare, suprafețele din mediul înconjurător se referă la suprafețele mobilierului și alte obiecte fixe (de ex. mese, scaune, pereți, întrerupătoare, periferice de computer), precum și la suprafețele de echipamente medicale necritice (echipamente care intră în contact doar cu pielea intactă, cum ar fi manșetele de măsurare a tensiunii, scaune rulante, incubatoare) 6 .
Aceste suprafețe trebuie curățate frecvent cu apă și detergent, urmată de aplicarea unui dezinfectant. Printre cei mai obișnuiți dezinfectanți folosiți care s-au dovedit a fi eficienți împotriva SARS-CoV-2 se numără: etanolul 70-90%, soluții pe bază de clor (de exemplu, hipoclorit) cu concentrație de la 0,1% (1000 ppm) pentru dezinfectarea generală a mediului sau de 0,5% (5000 ppm) pentru obiectele contaminate cu sânge și cu alte fluide corporale, sau cu peroxid de hidrogen >0,5%5-6 . Durata minimă recomandată pentru expunerea suprafeței la acești dezinfectanți este de un minut sau în conformitate cu instrucțiunile producătorului.
În unitățile ne-sanitare, suprafețele includ mobilier și alte obiecte fixe, cum ar fi blaturi, balustrade, precum și podele și pereți. Dezinfectanții ar trebui aplicați pe suprafețele atinse frecvent pentru a reduce contaminarea potențială cu virusul SARS-CoV-2 în locațiile comunitare, unde riscul de contaminare nu este cunoscut (de exemplu, săli de sport, birouri, restaurante, unități de cazare), precum și în gospodării și unități ne-tradiționale unde sunt cazate persoane bolnave sau suspecte de COVID-19. În spațiile închise nu este recomandată aplicarea de rutină a dezinfectanților pe suprafețe prin pulverizare sau fumigație (cunoscută și sub denumirea de afumare). Pulverizarea suprafețelor atât în unitățile sanitare cât și în cele ne-sanitare (de exemplu, gospodăriile pacienților) cu dezinfectanți nu va fi eficientă și poate dăuna persoanelor 7-10 .
În cazul în care se aplică dezinfectanți trebuie realizată curățarea manuală a suprafețelor, prin aplicarea de apă și detergent și frecarea suprafețelor pentru a asigura eliminarea fizică a materialelor organice, urmată de curățarea cu o cârpă sau cu o lavetă înmuiată în dezinfectant.
Pulverizarea sau fumigarea spațiilor exterioare (cum ar fi străzi, trotuare, pasarele sau piețe) nu este recomandată pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2 sau alți agenți patogeni. Străzile și trotuarele nu sunt considerate căi de infecție pentru COVID19. Mai mult, dezinfectanții sunt inactivați de murdărie și deșeuri și nu este fezabilă curățarea și îndepărtarea manuală a întregii materii organice din astfel de spații. Chiar și în absența materiei organice, este puțin probabil ca pulverizarea chimică să acopere în mod adecvat toate suprafețele pe durata timpului de contact necesar pentru a inactiva agenții patogeni.
Pulverizarea persoanelor cu dezinfectanți (cum ar fi într-un tunel, poartă sau cameră) nu este recomandată în niciun caz. Această practică poate fi dăunătoare fizic și psihologic și nu reduce capacitatea unei persoane infectate de a răspândi virusul prin picături (salivă sau secreții nazale) sau contact. Efectul toxic al pulverizării de substanțe chimice, cum ar fi clorul, pe persoane, poate duce la iritații la nivelul ochilor și pielii, bronhospasm cauzat de inhalare și efecte potențiale gastrointestinale, cum ar fi greața și voma 9-11 .
În prezent nu se cunoaște rolul obiectelor contaminate ca mod de transmitere a COVID-19 în general și nici necesitatea practicilor de dezinfectare pentru atenuarea transmiterii virusului în afara unităților sanitare. Cu toate acestea, principiile de prevenire și control al infecțiilor concepute pentru a atenua răspândirea agenților patogeni în unitățile sanitare, inclusiv practicile de curățare și dezinfectare au fost adaptate în prezent pe scară largă în recomandările pentru locațiile din mediile ne-sanitare.12-21
În toate tipurile de unități, inclusiv în cele în care resursele limitate nu permit realizarea regulată a curățării și dezinfectării, spălarea frecventă a mâinilor și evitarea atingerii feței trebuie avute în vedere ca abordare de prevenție primară pentru a reduce modul suspecat de transmitere asociat cu contaminarea suprafețelor 22 .
Bibliografie
1. Rutala, W.A., Weber, D.J., 2019. Best practices for disinfection of noncritical environmental surfaces and equipment in health care facilities: A bundle approach. Am 3 J Infect Control 47, A96-A105. (https://doi.org/10.1016/j.ajic.2019.01.014 , accesat pe 6 mai 2020)
2. Modes of transmission of virus causing COVID-19: implications for IPC precaution recommendations. Geneva: World Health Organization; (https://www.who.int/publications-detail/modes-of-transmission-of-virus-causing-covid19-implications-for-ipc-precaution-recommendations , accesat pe 6 mai 2020)
3. Cheng, V.C.C., Wong, S.-C., Chen, J.H.K., Yip, C.C.Y., Chuang, V.W.M., Tsang, O.T.Y., et al, 2020. Escalating infection control response to the rapidly evolving epidemiology of the coronavirus disease 2019 (COVID-19) due to SARS-CoV- 2 in Hong Kong. Infect. Control Hosp. Epidemiol. 41, 493-498. (https://doi.org/10.1017/ice.2020.58 , accesat pe 6 mai 2020)
4. Lai, C.-C., Shih, T.-P., Ko, W.-C., Tang, H.-J., Hsueh, P.-R., 2020. Severe acute respiratory syndrome coronavirus 2 (SARS-CoV-2) and coronavirus disease-2019 (COVID-19): The epidemic and the challenges. Int J Antimicrob Agents 55, 105924. (https://doi.org/10.1016/j.ijantimicag.2020.105924 , accesat pe 6 mai 20
5. Ramesh, N., Siddaiah, A., Joseph, B., 2020. Tackling corona virus disease 2019 (COVID 19) in workplaces. Indian J Occup Environ Med 24, 16. (https://doi.org/10.4103/ijoem.IJOEM_49_20 , accesat pe 6 mai 2020)
6. R Bennett, J.E., Dolin, R., Blaser, M.J. (Eds.), 2015. Mandell, Douglas, and Bennett’s principles and practice of infectious diseases, Eighth edition. ed. Elsevier/Saunders, Philadelphia, PA. (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7099662/#!po=52.8226 , accesat pe 6 mai 2020)
7. Roth, K., Michels, W., 2005. Inter-hospital trials to determine minimal cleaning performance according to the guideline by DGKH, DGSV and AKI 13, 106-110+112. (https://www.researchgate.net/profile/Winfried_Michels/publication/292641729_Interhospital_trials_to_determine_minimal_cleaning_performance_according_to_the_guidel ine_by_DGKH_DGSV_and_AKI/links/571a4d4108ae7f552a472e88/Inter-hospitaltrials-to-determine-minimal-cleaning-performance-according-to-the-guideline-byDGKH-DGSV-and-AKI.pdf , accesat pe 6 mai 2020)
8. Zock, J.-P., Plana, E., Jarvis, D., Antó, J.M., Kromhout, H., Kennedy, S.M., Künzli, N., et al., 2007. The Use of Household Cleaning Sprays and Adult Asthma: An International Longitudinal Study. Am J Respir Crit Care Med 176, 735-741. (https://doi.org/10.1164/rccm.200612-1793OC , accesat pe 6 mai 2020)
9. Mehtar, S., Bulabula, A.N.H., Nyandemoh, H., Jambawai, S., 2016. Deliberate exposure of humans to chlorine-the aftermath of Ebola in West Africa. Antimicrob Resist Infect Control 5, 45. (https://doi.org/10.1186/s13756-016-0144-1, accesat pe 6 mai 2020
10. Schyllert,C.,Rönmark,E.,Andersson,M.,Hedlund,U.,Lundbäck,B.,Hedman,L.,etal.,2016. Occupationale xposure to chemicals drives the increased risk of asthma and rhinitis observed for exposure to vapours, gas, dust and fumes: a cross-sectional populationbased study. Occup Environ Med 73, 663-669. (https://doi.org/10.1136/oemed-2016- 103595 , accesat pe 6 mai 2020 4
11. Benzoni, T., Hatcher, J.D., 2020. Bleach Toxicity, in: StatPearls. StatPearls Publishing, Treasure Island (FL). (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441921/ , accesat pe 6 mai 2020)
12. Practical considerations and recommendations for Religious Leaders and Faith-based Communities in the context of COVID-19. Geneva: World Health Organization; 2020 (https://www.who.int/publications-detail/practical-considerations-andrecommendations-for-religious-leaders-and-faith-based-communities-in-the-context-ofcovid-19 , accesat pe 10 mai 2020)
13. Infection prevention and control for the safe management of a dead body in the context of COVID-19: interim guidance. Geneva: World Health Organization; 2020 (https://www.who.int/publications-detail/infection-prevention-and-control-for-the-safemanagement-of-a-dead-body-in-the-context-of-covid-19-interim-guidance , accesat pe 10 mai 2020)
14. Getting your workplace ready for COVID-19: How COVID-19 spreads. Geneva; World Health Organization; 2020 (https://www.who.int/who-documents-detail/getting-yourworkplace-ready-for-covid-19-how-covid-19-spreads)
15. COVID-19 and food safety: Guidance for food businesses. Geneva; World Health Organization; 2020 (https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/331705/WHO2019-nCoV-Food_Safety-2020.1-eng.pdf , accesat pe 10 mai 2020)
16. Operational considerations for COVID-19 management in the accommodation sector. Geneva; World Health Organization; 2020 (https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/331937/WHO-2019-nCoV-Hotels2020.2-eng.pdf , accesat pe 10 mai 2020)
17. Operational considerations for managing COVID-19 cases or outbreak in aviation: interim guidance. Geneva; World Health Organization; 2020 (https://www.who.int/publications-detail/operational-considerations-for-managing-covid19-cases-or-outbreak-in-aviation-interim-guidance , accesat pe 10 mai 2020)
18. Operational considerations for managing COVID-19 cases or outbreaks on board ships: interim guidance. Geneva; World Health Organization; 2020 (https://www.who.int/publications-detail/operational-considerations-for-managing-covid19-cases-or-outbreaks-on-board-ships-interim-guidance , accesat pe 10 mai 2020)
19. Key Messages and Actions for COVID-19 Prevention and Control in Schools. Geneva; World Health Organization; 2020 (https://www.who.int/docs/defaultsource/coronaviruse/key-messages-and-actions-for-covid-19-prevention-and-controlin-schools-march-2020.pdf?sfvrsn=baf81d52_4 , accesat pe 10 mai 2020)
20. Preparedness, prevention and control of COVID-19 in prisons and other places of detention. Geneva: World Health Organization; 2020 (http://www.euro.who.int/en/health-topics/health-determinants/prisons-andhealth/publications/2020/preparedness,-prevention-and-control-of-covid-19-in-prisonsand-other-places-of-detention ,-15-march-2020, accesat pe 10 mai 2020)
21. Water, sanitation, hygiene, and waste management for the COVID-19 virus. Geneva: World Health Organization; 5 (https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/331846/WHO-2019-nCoVIPC_WASH-2020.3-eng.pdf , accesat pe 6 mai 2020)
22. Coronavirus disease (COVID-19) advice for the public. Geneva: World Health Organization; (https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus2019/advice-for-public ,accesat pe 14 mai 2020).
Sursa : Institutul National de Sanatate Publica
