Ce înseamnă risipa alimentară ? Alege responsabil cu InfoCons Protecția Consumatorilor

Ce înseamnă risipa alimentară ? Alege responsabil cu InfoCons Protecția Consumatorilor

De câte ori nu ți s-a întâmplat să cumperi mai multă mâncare decât ai nevoie, să comanzi în exces sau să gătești porții mai mari decât poți consuma? Poate că, la început, nu pare o problemă. Însă, în spatele fiecărei farfurii neterminate sau a fiecărui fruct aruncat, se ascund consecințe economice, sociale și de mediu mult mai mari decât ne imaginăm. Aceasta este realitatea risipei alimentare, un fenomen global, care ne privește pe toți.

InfoCons te informează – De ce este importantă proprietatea intelectuală ? Fii Informat cu InfoCons Protecția Consumatorului de Proprietate Intelectuală

Ce înseamnă risipa alimentară?

Mâncarea înseamnă viață, energie și resurse. Totuși, în loc să o prețuim, adesea o tratăm ca pe ceva de prisos. Risipa alimentară apare atunci când alimentele produse pentru consumul uman nu sunt mâncate și ajung să fie aruncate. Fenomenul este prezent la toate nivelurile: de la ferme și depozite, până la supermarketuri, restaurante și, mai ales, în casele noastre.

Dimensiunea problemei

• În Uniunea Europeană, anual sunt irosite aproximativ 88 de milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă pierderi de miliarde de euro – o sumă comparabilă cu bugetele alocate unor programe de sprijin ale Uniunii.
• La nivel global, situația este și mai gravă: 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate anual, adică o treime din producția totală destinată consumului uman. Valoarea acestei pierderi se ridică la aproximativ 865 de miliarde de euro.

InfoCons Protecția Consumatorilor te informează – InfoCons Protecția Consumatorilor te informează despre riscurile acoperite de asigurarea de viață

Risipa – o pierdere pe mai multe planuri

1. Pierderi economice directe
   O familie obișnuită pierde anual, doar prin alimentele aruncate, între 200 și 600 de euro, în funcție de nivelul de trai al țării în care locuiește.
2. Risipa resurselor naturale
   În spatele fiecărui produs alimentar există un lanț întreg de resurse folosite: pământ, apă, energie, transport, muncă umană. Când aruncăm mâncarea, aruncăm, de fapt, toate aceste resurse.
3. Impact asupra mediului
   Risipa alimentară contribuie direct la emisiile de gaze cu efect de seră. Resturile de alimente ajunse la gunoi generează metan – un gaz cu un potențial de încălzire mult mai mare decât dioxidul de carbon. Astfel, obiceiurile noastre zilnice accelerează schimbările climatice.

Unde apare cel mai des risipa?

• În țările cu venituri mici, mâncarea se pierde în special în agricultură și după recoltare, din cauza lipsei infrastructurii de depozitare și transport.
• În țările dezvoltate, 53% din risipă are loc la nivelul consumatorilor, adică în casele noastre.
• Cele mai risipite produse sunt:
  • Fructe, legume și rădăcinoase – aproape 45% din producția globală;
  • Mâncarea gătită – între 20-35% în unele state europene;
  • Produsele lactate – aproximativ 17%.

InfoCons te informează –  10 bune practici pentru apararea impotriva amenintarilor cibernetice – InfoCons protectia consumatorilor de cyber security

Alegerea de a arunca sau nu mâncarea nu este una de o importanță scăzută. Este un gest care influențează economia, resursele planetei și sănătatea mediului. Risipa alimentară este o problemă globală, dar soluțiile stau la nivel local, în fiecare familie, în fiecare gospodărie.

Fiecare pas contează: cumpărături mai chibzuite, porții mai bine gândite, reutilizarea resturilor și o mai bună informare. Doar împreună putem reduce acest fenomen și putem proteja viitorul generațiilor care vin.

Semnătura : Departamentul InfoCons de Comunicare